Politică Editorial

Conflictul Ucraina–Rusia: naziști, iredentiști, naționaliști și demagogi

Zelensky, liderul, și Putin, dictatorul

“Cum pot fi nazist?” i-a replicat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a spus că unul dintre scopurile invaziei rusești ar fi “denazificarea” țării vecine.

Zelenski este nu doar fiul unor părinți evrei, ci a avut în familie trei frați ai bunicului său uciși de naziști în timpul Holocaustului, iar bunicul său a luptat în Armata Roșie unde a ajuns la gradul de colonel în războiul împotriva ocupanților naziști.

“Oricare ar fi rezultatul, spectacolul eroic al vitejiei magnifice și al rezistenței Ucrainei înseamnă că atrocele, lașul și smintitul Putin a pierdut deja războiul de propagandă, bazat pe pretenția sa grotescă de ‚eliberare și denazificare’ a unei țări ‚oprimate’.” a spus la rândul său reputatul istoric britanic de origine evreiască Simon Schama.

Sigur, în Ucraina există neo-naziști, mai ales în vestul țării, unde este implantat Pravy Sektor – Sectorul de Dreapta, cu pronunțate tendințe antisemite, dar care nu are reprezentare parlamentară și are doar doi deputați în consiliile regionale.

Iar acuzațiile lui Putin sună ipocrit din partea unui lider care reface aproape identic atacul Germaniei naziste din septembrie 1939 împotriva Poloniei, în timp ce pe plan intern Rusia are toate atributele unui regim autoritar de extrema dreaptă, cu reprimarea tot mai severă a opozanților și cu o economie oligarhică care obține profituri imense atât timp cât se aliniază comandamentelor Kremlinului.

Putin a negat legitimitatea statului ucrainean și chiar a afirmat că acesta a “acaparat” teritorii de la alte state (Rusia fiind de fapt lupul care strigă lupul! în această privință), numind printre acestea și România.

Cinismul unei asemenea afirmații bate orice record, dat fiind că Uniunea Sovietică a lui Stalin și nu Ucraina, stat care a luat naștere în 1991, a acaparat aceste teritorii, dar asta nu i-a împiedicat pe unii iredentiști români să iasă din văgăunile virtuale pe unde hălăduiesc și să revendice aceste teritorii – nordul Bucovinei, Herța și sudul Basarabiei.

Ei bine, România și Ucraina (stat succesor al URSS) au semnat în 1997 un tratat, ratificat de ambele parlamente, prin care este consfințită frontiera stabilită prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947 și confirmată prin Acordul de la Helsinki din 1975.

Invocarea acestor pretenții teritoriale absurde acum este de domeniul abjecției. Alții invocă nerespectarea drepturilor minorității românești din Ucraina. De ce abia acum, în aceste circumstanțe? Acum au aflat de această minoritate trăitoare în regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odessa?

Alții profită de situația delicată, în cel mai bun caz, în care se află Republica Moldova, cu trupele rusești în Transnistria și în sudul Ucrainei, ca să scoată de la naftalină chestiunea Unirii României cu țara vecină.

Iredentiștii, naționaliștii și demagogii patriotarzi scot pe tapet aceste chestiuni acum când Ucraina, țară vecină cu România și Republica Moldova (și nu numai), luptă pentru supraviețuire în fața celei mai brutale agresiuni de peste 75 de ani în Europa.

Ca nivel de abjecție, acești indivizi nu sunt cu nimic mai prejos decât Putin, iar miopia lor politică agrementată cu o importantă doză de rea credință îi face demni de același dispreț din partea oricărui democrat ca și Putin.

Autor

Petru Clej

Petru Clej este jurnalist freelance, care locuiește și lucrează la Londra din 1991. În prezent el este corespondent RFI România, G4Media și Anima News, după a ce a lucrat la redacția română a BBC World Service mai bine de 17 ani.
Este specializat pe problema antisemitismului, Holocaustului și rasismului și a realizat numeroase materiale pe această temă pentru BBC, RFI, Jewish Chronicle, Dilema Veche, G4Media și Anima News.
A înființat și este administratorul grupului Facebook ANTISEMITISMUL ESTE OTRAVĂ și participă activ pe mai multe grupuri dedicate combaterii antisemitismului și rasismului.

Publică un comentariu

Abonează-te
Anunță-mă când
guest
Comentarii: 0
Comentarii din cadrul articolului
Toate comentariile