Aprehensiune.
Cu acest sentiment spune Henri Vergnes că a mers, dis de dimineață, la vot în primul tur al alegerilor din Franța, în care, Emmanuel Macron, președintele în exercițiu, este secondat de doi contracandidați aflați la cele două capete opuse ale spectrului politic.
Vergnes, un mic fermier din sud-vestul Franței, face parte din categoria celor în vărstă de peste 65 de ani din cei aproape 49 de milioane de francezi înscriși pe listele de vot la prezidențiale.
Francezii de vârsta a treia, alături de tinerii sub 25 de ani și de marii industriași formează, în genere, bazinul electoral al lui Macron.
Aprehensiunea lui Vergnes este justificată. Nimic nu este sigur în privința celui sau celei care va ocupa fotoliul de la Palatul Elysée în urma acestor alegeri.
Suspansul legat de cine va conduce Franța în viitorii cinci ani și va ține și cârma Europei până în iunie, va dura însă până pe 24 aprilie – turul doi, decisiv, al scrutinului prezidențial francez.
Ultimele sondaje dinaintea votul de azi arată că de la dreapta extremă, lui Macron îi suflă în ceafă Marine Le Pen, candidata partidului Rassemblement National (fostul Front Național), la distanță de doar patru puncte procentuale. La stânga extremă a săltat pe locul trei Jean-Luc Mélenchon, susținut de partidul Franța Nesupusă (La France Insoumise), – ambii populiști și suveraniști declarați.
„O să mă gândesc foarte bine înainte de a pune votul in urnă. Oscilez între doi candidați,” spune Cătălina Stan-Rousseau, care va vota azi pentru prima dată la prezidențialele din Hexagon.
Cătălina spune că a citit platformele electorale ale tuturor celor 12 candidați înscriși în primul tur al la prezidențialelor.
„În multe privințe, retorica lor seamănă. Cum e posibil ca, în secolul 21, unii să aibă un discurs de anii 70? Nu cred să putem retrăi în socialism, să ne transformăm într-o țară de agricultori și muncitori, nu cred că mai poți invoca proletariatul,” spune femeia de afaceri de cetățenie franco-română.
„Sunt surprinsă să vad atâția candidați pentru care rolul și locul european al Franței contează mai puțin,” adaugă ea. ”Ei susțin ideea că ne vom descurca singuri, că trebuie să ne vedem de treaba noastră.”
Lucrurile nu sunt deloc simple în aceste alegeri.
Temerile legate de criza economică și socială care au însoțit ultimii doi ani marcați de pandemie și accentuarea acestor temeri, pe fundalul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, l-au împins până și pe Macron, considerat cel mai pro-european dintre toți cei 12, să își modifice discursul electoral.
Independență agricolă, industrială, energetică și creativă fac parte din promisiunile candidatului Macron pentru francezi.
A doua putere economică din Europa, marcată de crize și inflație
Așa cum remarcă unii analiști, conflictul dintre Moscova și Kiev a făcut ca economia Franței, a doua putere economică din Europa, să intre într-o nouă eră, marcată de o inflație crescândă și de perspective de creștere în diminuare.
Uleiul de floarea soarelui, pentru care Franța depinde de importurile din Ucraina, dispăruse duminică de pe rafturile unui mare magazin alimentar din sud-vest.
Impactul războiului din Ucraina a creat panică la rândul multor francezi cu venituri modeste și mici. În programele de știri, principalele televiziuni arată zilele astea rafturi golite la paste și alte produse alimentare de lungă durată. Oameni își fac rezerve, în caz că…
Conform unui raport publicat vineri de un reputabil think tank francez, 89 % dintre francezi sunt neliniștiți din cauza conflictului din Ucraina, iar 70% se tem de izbucnirea unui război mondial.
Președintele în exercițiu pare favorizat de acest context. Dintre cei chestionați, 64% se declară satisfăcuți de modul în care a gestionat criza, iar 39% dintre cei nemulțumiți de bilanțul său global consideră totuși că războiul din Ucraina este bine gerat de actualul șef de stat.
„Cei doi care vor rămâne pentru turul 2 vor arata ce sentimente îi animă cu adevărat pe francezi,” adaugă Cătălina Stan-Rousseau, mărturisind că admiră spiritul civic și educația politică a francezilor și că respectă modul serios în care ei abordează aceste alegeri.
Spre deosebire de România, Franța este republică prezidențială, iar rolul șefului de stat este determinant.
Depinde cum citești sondajele și ce sondaje citești
De la dreapta la stânga, „centristul radical” Macron, supranumit Jupiter în timpul mandatului său, este ținta tuturor atacurilor. Candidatul Franței Nesupuse, Mélenchon, promite o nouă ordine republicană, o nouă constituantă, după Macron, pe care îl descrie ca pe un șef de stat cu tendințe și atitudine de monarh.
„Oricine, dar nu Macron,” este sloganul favorit printre oponenții actualului președinte.
Această ostilitate pare confirmată de un recent sondaj,care arată că două-treimi dintre francezi vor plecarea lui Macron de la cârma țării.
Partizanii dreptei și extremei dreapta sunt cei mai înverșunați pentru o schimbare la Elysée – 90% dintre aceștia vor un nou președinte, contra 79% dintre partizanii stângii din Franța.
Sondajul a fost publicat în preajma primului tur de scrutin de televiziunea de știri CNews, deținută de magnatul francez Vincent Bolloré, cel care a creat „fenomenul” Eric Zemmour.
Zemmour, un redutabil polemist și fost jurnalist de presă scrisă și televiziune, și-a câștigat o popularitate crescândă cu partidul său, La Reconquête (Recucerirea) în lunile care au trecut de la înființare.
Mulți analiști politici din Hexagon consideră că, prin radicalitatea ideilor sale, Zemmour a făcut ca Marine Le Pen să pară, prin comparație, o opțiune politică mai rezonabilă.
Așa cum remarca revista britanică The Economist, pe plan internațional, competiția pentru președinția Franței va fi analizată ca un barometru pentru puterea populismului.
Le Pen, 53, acum la a treia ei candidatură prezidențială, le propune în principal francezilor organizarea unui referendum asupra imigrației, amenzi pentru purtarea voalului în public, dar și scăderea TVA pe produsele energetice de la 20% la 5,5%, scutirea de impozite pe venit a francezilor sub 30 de ani, naționalizarea autostrăzilor, privatizarea audiovizualului public, lansarea unui plan de urgență pentru sănătate de 20 de miliarde de euro și reducerea contribuției nete a Franței către Uniunea Europeană.
Macron, 44, fost bancher și ministru al economiei, este susținut de partidul său, La République en marche (LaRem), și de formațiunile politice Agir, Horizons, Modem și de Partidul Radical.
Principalele axe ale programului său electoral sunt creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, condiționarea acordării de ajutoare sociale de 15 ore de activitate pe săptămână, instaurarea practicii unei mari dezbateri cu cetățenii, dar și înăsprirea condițiilor pentru accesul la titlul de sejur în Franța și construirea de noi centrale nucleare.
Ultimele sondaje arată că, spre deosebire de alegerile precedente din 2017, când Macron a învins-o pe Le Pen, marja dintre cei doi finaliști ar fi mult mai strânsă, chiar dacă președintele în exercițiu ar urma să fie reales, cu 53% față de 47%.
