Acest articol este disponibil și în English (Engleză)
Noua-veche administrație de la București păstrează obiceiurile PSD de subordonare politică a Justiției.
Cum? Deocamdată, prin Secția de Investigarea a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), secția înființată de PSD în 2018 prin care s-au blocat dosarele penale de corupție aflate în investigare. S-au blocat chiar și condamnări definitive.
În viitor, intenția ministrului Justiției Cătălin Predoiu din guvernul PNL-PSD-UDMR este de a păstra această structură de control a magistraților, însă cu altă denumire.
Sub protecția anonimatului, câțiva magistrați ne-au declarat că ministrul încearcă să păcălească instituțiile europene care au cerut imperativ desființarea SIIJ.
Deși altădată ieșeau chiar în stradă pentru a protesta împotriva unor legi favorabile infractorilor și care slăbeau lupta anticorupție, acum magistrații nu mai au curajul de a-și exprima opiniile, mai ales după ce judecătorul Cristi Dănileț, una dintre vocile independente ale Justiției, a fost exclus din magistratură pentru motive imaginare.
SIIJ trebuie desființată pentru că și-a dovedit ineficiența: nu a finalizat niciun dosar de mare corupție de când a fost înființată, adică din 2018. În plus, a blocat zeci de dosare de corupție aflate în diverse faze de anchetare la Direcția Națională Anticorupție și chiar și dosare deduse judecății, cu toate că în unele dintre ele se pronunțaseră ani grei de închisoare și recuperarea prejudiciilor.
După cum deja s-a demonstrat în practică, la o simplă sesizare făcută de către cei acuzați de corupție, această secție nu a făcut altceva decât să preia dosarele cu inculpați politicieni aflate în investigare și să le țină sub preș, pentru a-i intimida pe magistrații care au lucrat la ele. Procurorii SIIJ le-au făcut dosare penale multor magistrați care au coordonat anchete în dosare grele, cum a fost cazul fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kövesi, acum procuror-șef european.
De aceea, Comisia Europeană, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), Comisia de la Veneția și GRECO au cerut desființarea SIIJ și refacerea atribuțiilor Direcției Naționale Anticorupție.
Pentru a mima desființarea SIIJ, instrument de intimidare, control și hărțuire a magistraților, dar a păstra controlul politic asupra dosarelor, ministrul Justiției Cătălin Predoiu a elaborat un proiect de lege prin care înființează o structură judiciară cu alt nume, însă cu aceleași atribuții!
În plus, dacă acest text de lege ar fi aplicat, dosarele anticorupție ar ajunge să fie anchetate de procurori nespecializați de la toate parchetele din țară, dar anume desemnați de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, dominat de judecători.
Atât Constituția României, cât și legea 303/2004, care reglementează statutul magistraților, interzic imixtiunea judecătorilor în determinarea carierei procurorilor, așa cum interzic și implicarea procurorilor în parcursul profesional al judecătorilor. De aceea, în cadrul CSM există două secții, una a procurorilor, alta a judecătorilor, care decid fiecare în parte cariera membrilor breslei.
Prin proiectul său de desființare mascată a SIIJ și înființare a unei alte structuri cu puteri mai mari de control asupra dosarelor penale, ministrul liberal Predoiu continuă practica PSD și strânge mai tare lesa pusă anticorupției.
Niciun magistrat nu crâcnește, de frica eliminării din magistratură.
Doar trei organizații profesionale, respectiv Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție, trimit comunicate colective în care semnalează pericolele blocării totale a luptei anticorupție dacă acest text de lege ar intra în vigoare.
