Politică

Miza reală a conflictului din Ucraina: URSS 2.0

Harta trupe Rusia

Acest articol este disponibil și în English (Engleză)

De câteva săptămâni, lumea stă cu sufletul la gură și așteaptă să vadă dacă președintele rus Vladimir Putin va ordona armatei să invadeze țara vecină, Ucraina.

Realitatea este însă că Rusia a început deja un fel de război după invadarea Crimeii în 2014, nu doar cu Ucraina, ci și cu Occidentul, văzut ca un magnet al prosperității, care atrage cetățenii din fostele republici sovietice și chiar din Rusia.

Este clar că regimul de la Moscova vede că pierde teren pe zi ce trece în fața Vestului, iar țări precum Ucraina și Georgia au aspirații de a intra nu doar în Uniunea Europeană, ci chiar și în NATO, vechea organizație formată pentru a se opune URSS-ului, din care au făcut parte. Aceasta pare a fi o linie roșie pentru Putin, însă în mod real, cauza nu poate fi că Rusia, o mare putere nucleară, s-ar teme că ar putea fi invadată de NATO. Motivul real ar putea fi, de fapt, că Rusia are planuri de viitor cu aceste țări pe care și le dorește vasale – posibil chiar transformarea CSI într-un URSS 2.0 în viitor, pe modelul uniunii Rusia-Belarus. Aderarea acestor țări ex-sovietice la UE și NATO ar îngropa definitiv aceste speranțe de refacere a fostului imperiu sovietic.

Până la marile planuri, problema lui Putin e că Rusia nu este deloc atractivă pentru aceste țări. Oamenii văd o Rusie în stagnare, cu administrații corupte și incompetente la toate nivelurile. Situația s-a degradat și mai mult după dispariția investitorilor străini în ultimii ani, în special datorită sancțiunilor impuse după anexarea Crimeii. Viitorul sună și mai prost, cu o populație îmbătrânită și cu rezervele de gaz și petrol care își pierd din relevanță, în contextul decarbonizării și al tranziției spre o energie verde.

Așa se face că, deși are bogății imense de resurse energetice și minerale, Rusia ocupă astăzi un modest loc 11 în clasamentul economiilor mondiale după PIB, în urma unor țări precum Brazilia (locul 8) sau chiar Italia (locul 9), o țară europeană de rangul 2, aflată ea însăși într-o criză economică perpetuă în ultima decadă. Când vine vorba de PIB/locuitor, Rusia stă și mai prost, ocupând locul 55, cu 10.126 de dolari pe cap de locuitor, în urma României, aflată pe locul 49 cu 12.896 de dolari pe cap de locuitor.

Datele arată clar că Rusia nu poate intra într-o competiție a bunăstării cu Occidentul pentru mâna Ucrainei, a Georgiei sau chiar a Belarusului și dacă nu merge cu zăhărelul, Putin vrea să folosească biciul pentru a-și asigura supunerea acestor țări. Acest lucru înseamnă că Rusia se află în opoziție de fapt chiar cu populațiile acestor țări, nu doar cu liderii, și numai instalarea unor regimuri totalitare ar reuși să pună capac aspirațiilor oamenilor. Experimentul Belarus e însă imposibil de replicat la scara Ucrainei, o țară mult mai mare și mai diversă, și încă una cu o populație care a gustat din fructul libertății. Putin va încerca însă o altă carte, respectiv să facă în așa fel încât Occidentul să nu poată primi Ucraina în NATO și UE, acționând astfel încât această țară să devină una total nefuncțională, prin alimentarea unui război civil permanent. Una dintre metodele posibile este reîncălzirea conflictului din Donbas sau chiar extinderea lui, pentru a include noi provincii de la est de Nipru. Această acțiune ar putea fi condusă de la Moscova, dar pusă în practică de insurgenți și chiar de teroriști infiltrați pentru a derula atacuri care să facă viața imposibilă în Ucraina, un sabotaj permanent. Rusia ar putea efectua, de asemenea, bombardamente de la distanță asupra instituțiilor militare și guvernamentale din Ucraina, tot în ideea de a distruge țara vecină.

O Ucraină instabilă, neguvernabilă din cauza bombardamentelor rusești și a atacurilor teroriste, s-ar putea prăbuși în câteva luni, oferind Rusiei posibilitatea să anexeze noi teritorii fără mare luptă, în unele zone de interes, permițând unirea terestră a Crimeii cu Rusia – și posibil, în cele din urmă, chiar a Transnistriei.

O alternativă ar fi o invazie completă, însă aceasta este puțin probabilă. Realitatea e că Rusia nu are bani pentru a ocupa Ucraina, acest lucru necesitând un război în toată regula. Chiar dacă rușii ar câștiga în cele din urmă, pagubele ar fi imense, iar Rusia nu-și poate permite să înlocuiască echipamentul distrus, bugetul fiind deja în aer. În plus, ocuparea unei țări complicate, cu 44 de milioane de locuitori, este extrem de dificilă, o insurgență fiind foarte probabilă. Apoi guvernul care ar fi pus la Kiev de Rusia nu ar avea legitimitate, Ucraina nu ar mai primi bani din Occident și Rusia ar trebui să o subvenționeze și să asigure ajutor umanitar populației, altfel aceasta ar ieși în stradă de foame, ceea ce ar discredita total Rusia.

Un ultim scenariu, să spunem non-violent, ar fi ca Occidentul să se înțeleagă cu Rusia ca Ucraina să rămână o țară neutră. În schimb, Rusia ar putea să cedeze Donbasul și să ajungă la un acord privind Crimeea, care să aducă și ridicarea sancțiunilor și să dea un respiro economiei rusești.

Autor

Alexandru Alexe

Alexandru S. Alexe este specialist în comunicare, cu experiență în presa internațională și română.
A fost reporter Associated Press în Romania și SUA între 2000 și 2007. Din 2008 este consultant de PR, lucrând pentru clienți din SUA, UK, Suedia, Israel și Norvegia.
A studiat statistică la ASE între 1990 și 1994, apoi a studiat în SUA, obținând un Master în Științe (Interdisciplinar - Economie, Științe Politice și Jurnalism) la Universitatea Texas din Tyler în 1997, unde a lucrat pentru ziarul The Patriot al universității și la centrul multimedia. A făcut studii postuniversitare la Universitatea Texasului de Nord în Științe Politice, specializarea Relații Internaționale (1997-1998), unde a și lucrat ca asistent universitar și asistent cercetător la departamentul de științe politice.
Este colaborator la Santinela.

Publică un comentariu

Abonează-te
Anunță-mă când
guest
Comentarii: 0
Comentarii din cadrul articolului
Toate comentariile