Acest articol este disponibil și în English (Engleză)
Dacă dezinformarea nu este o manifestare recentă, ci există încă de la dezvoltarea primelor sisteme de scriere, fake news reprezintă un fenomen care a apărut ca o consecință a digitalizării, contestând definițiile tradiționale ale informației. Ce înseamnă, de fapt, știrile false și cum ne afectează?
Confruntați cu expunerea la știrile false, psihologii au identificat deja o nouă formă de tulburare mintală: tulburarea informațională, care afectează judecata și reacția la informație, deoarece campaniile de știri fabricate sunt concepute pentru a răspândi neîncrederea și confuzia, exploatând tensiunile etnice, rasiale, politice sau religioase.
Ce este mai contagios, Covid-19 sau fake news-ul?
Pandemia de coronavirus a expus vulnerabilitățile fiecărui stat și ale fiecărei organizații. Domeniul comunicării media nu face excepție. Pe măsură ce coronavirusul se răspândește, la fel se întâmplă și cu știrile false și cu teoriile conspirației.
Pandemia a declanșat un nou fenomen de „infodemie” sau de „epidemie de informații false”, care se manifestă prin diseminarea unei cantități uriașe de informații neverificate cu privire la diferite aspecte ale bolii, metode de control sau de prevenire și consecințele acesteia, prin intermediul rețelelor sociale, dar și prin intermediul unor instituții media consacrate.
Narațiunile de știri false diseminate în spațiul public sunt modelate în jurul naturii fabricate a virusului – a cărui entitate răuvoitoare este fie China, fie Statele Unite, fie Israel, sau a originii virusului – răspândit prin tehnologia Wireless 5G sau prin laboratoarele lui Bill Gates. Narațiuni frecvente vorbesc despre tratamente miraculoase precum vitamina C sau chiar despre produse de curățare a acvariilor cu clor. Știrile false se învârt și în jurul unei conspirații a Big Pharma, care completează mișcările anterioare anti-vaccinare.
© Pixabay, ID 5205183
To fake or not to fake. That is the question
Trebuie să distingem nuanța dintre „fals” și „fabricat”, dintre false și fake. Știrile false din trecut erau produse neintenționat, uneori din cauza ignoranței sau din cauza incompetenței profesionale. În prezent, s-a dezvoltat o componentă manufacturată, termenul de fake news sugerând un artefact, o informație fabricată, construită în scopuri specifice. Știrile fabricate prezintă un fapt inventat sau parțial fals în mod intenționat și în niciun caz din pură întâmplare sau ignoranță a practicilor jurnalistice. Știrile fabricate sunt făcute să arate ca informații veridice, dar nu au funcție informativă.
Fake news include elemente ale senzaționalului, își asigură popularitatea într-o mare măsură prin diseminarea sa pe internet, spațiul în care a și fost creat. Presupusa sa valoare de adevăr poate fi invalidată prin revelarea unor informații corecte și verificate.
Cum recunoaștem fake news-urile?
- Să luăm în considerare sursa – Putem investiga site-ul, misiunea și informațiile sale de contact.
- Să citim printre rânduri – Titlurile pot fi cu iz senzaționalist (clickbait) în efortul de a obține vizualizări. Putem să ne întrebăm care este sensul real al știrii și relevanța ei.
- Să verificăm autorul – Putem face o căutare rapidă a autorului. Sunt ei credibili? Sunt reali?
- Există aceeași știre în mai multe locuri ? – Putem să căutăm. Putem să stabilim dacă informațiile oferite susțin într-adevăr povestea.
- Să verificăm data știrii – Repostarea știrilor vechi nu înseamnă că sunt relevante pentru evenimentele curente.
- Este o glumă/ un pamflet? – Dacă este prea ciudat, ar putea fi satiră. Putem să cercetăm site-ul și autorul pentru a fi siguri.
- Să întrebăm experții – Putem să consultăm un site de verificare a faptelor pentru a ne asigura că știrea nu a fost deja dezmințită.
