Acest articol este disponibil și în English (Engleză)
Zilele rămase până la 20 februarie, când flacăra olimpică se va stinge la Beijing, pot fi o șansă pentru diplomație. Există însă două precedente în care Rusia a atacat după două întreceri olimpice.
Ar trebui să coborâm mult în istoria olimpismului pentru a găsi o ediție a jocurilor care să fie umbrită în asemenea măsură de spectrul unui război la scară mare.
Asta nu va plăcea Chinei, dar exemplul este 1936. O dublă Olimpiadă găzduită de Germania, cu întreceri de iarnă la Garmisch-Partenkirchen și de vară, la Berlin.
Adolf Hitler, liderul necontestat al unei țări care se ridicase după înfrângerea din Marele Război și condițiile de pace umilitoare ce au urmat, a folosit prilejul olimpismului pentru a-și preamări succesul.
Imaginile care au rămas de la cele două evenimente sportive, ca și afișele Jocurilor sugerează dorința organizatorilor de a transmite ideea superiorității germane.
Legile de la Nurnberg se dăduseră deja, din septembrie 1935. Pur și simplu, Germania avea deja baza juridică pentru ideologia rasistă și antisemită, care avea să ducă la cea mai mare catastrofă umană din istorie. Dar se pare că lumea nu vedea asta în acel moment (sau prefera să nu vadă). Omenirea se bucura de fastul nemaivăzut al olimpiadelor germane.
Norii războiului
Se spune că atunci când Jocurile Olimpice au loc, armele trebuie să tacă. Dar astăzi, Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing se desfășoară sub spectrul unor crize globale fără precedent.
O Rusie revizionistă vrea să rescrie arhitectura de securitate europeană și amenință cu o invazie la scară largă asupra Ucrainei. Aceasta, după ce, prin operațiunea ”omuleților verzi”, a realizat, în 2014, prima anexare teritorială de după războiul rece.
În ultimii ani, China a înăsprit controlul asupra populației, folosind inteligența artificială și desfășoară o represiune nemiloasă împotriva minorității uigure. Anulează pe zi ce trece libertățile Hong-Kong-ului, desfășoară o politică agresivă în Marea Chinei de Sud și amenință cu invadarea Taiwanului.
Din cauza încălcării drepturilor omului, mai multe diplomații occidentale au boicotat jocurile de la Beijing, dar oaspetele special a fost Vladimir Putin.
O ”axă” Moscova-Beijing?
Vineri, la Jocurile Olimpice din China, liderul rus s-a arătat lumii umăr la umăr cu colegul său chinez Xi Jinping. Cei doi lideri autoritari au emis o declarație comună asupra problemelor globale, cerând Occidentului „să abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”.
Ei și-au exprimat, printre altele, opoziția față de extinderea în continuare a NATO spre Est, una dintre cererile formulate de Rusia și respinse de NATO, Statele Unite și aliații europeni.
La rândul său, Vladimir Putin a criticat ”tentativele de a amesteca sportul și politica în propriul scop egoist”, o afirmație pe placul liderului chinez, vexat de boicotul diplomatic din partea puterilor occidentale.
Vladimir Putin și Xi Jinping au afirmat că țările lor au ajuns la un nivel de parteneriat strategic ”fără precedent” și și-au promis ajutor reciproc în toate domeniile.
Un mesaj care nu a lăsat Occidentul indiferent.
Președintele polonez Andrzej Duda a atras atenția asupra unei ”axe” Rusia-China pentru Ucraina – un termen care trimite, din nou, la amintirile dureroase ale ultimei conflagrații mondiale.
Imagine generată cu ajutorul Google Maps
Reacții au venit și de la Washington. Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a avertizat că ar putea exista costuri și pentru China, dacă aceasta va fi văzută că ar susține o invazie rusă asupra Ucrainei.
SUA au avertizat Moscova cu privire la „costuri economice severe” dacă trupele sale trec granița cu Ucraina. Aceste costuri ar putea afecta și China, a spus Sullivan, într-o emisiune găzduită de rețeaua tv ABC, după cum transmite Politico.
Oficialul american a opinat că înțelege că Beijingul nu se află în poziția de a „compensa Rusia pentru pierderile economice care ar veni din sancțiunile occidentale”.
„Dacă Rusia alege să meargă mai departe, nu numai că va suferi un cost strategic, dar dacă se consideră că a susținut-o China, vor fi anumite costuri și pentru China”, a spus Sullivan, citat de Politico.
O șansă pentru diplomație
La sfârșitul lunii ianuarie, agențiile de presă informau despre confirmarea de către Kremlin a prezenței lui Putin la deschiderea Jocurilor de iarnă și, în același timp, invocau o rugăminte din partea liderului chinez ca Rusia să nu se aventureze în Ucraina pe timpul evenimentului.
În viziunea lui Xi Jinping, nimic nu are voie să umbrească Olimpiada de la Beijing, nici proteste pentru cauza uigură, nici terorism și nici războaie. Conducătorul chinez mizează pe succesul jocurilor nu doar pentru întărirea imaginii sale globale, dar și pentru a-și consolida realegerea ca secretar general al partidului comunist, pentru a treia oară, la sfârșitul acestui an.
Dar ce se va întâmpla după aceea?
Zilele rămase până la 20 februarie, când flacăra olimpică se va stinge la Beijing, pot fi o șansă pentru diplomație. Luni, 7 februarie, președintele francez Emmanuel Macron va merge la Moscova și a doua zi la Kiev, într-o încercare de a obține dez-escaladarea. Îi va urma, în săptămâna următoare, cancelarul german Olaf Scholz. Între timp, consultările ruso-americane ar trebui să continue.
Și apoi? Există două precedente care nu sună deloc bine.
În 2008, președintele Putin a așteptat sfârșitul Jocurilor Olimpice de vară, desfășurate (coincidență) tot la Beijing, pentru a desfășura operațiunea militară contra Georgiei. În 2014, același Vladimir Putin a așteptat sfârșitul Jocurilor Olimpice de iarnă ținute la el acasă, la Soci, înainte de a anexa Crimeea.
