Acest articol este disponibil și în English (Engleză)
Premierul canadian Justin Trudeau a declarat luni că invocă Legea privind situațiile de urgență (Emergencies Act), într-un efort de a pune capăt protestelor care au paralizat centrul capitalei canadiene de aproape trei săptămâni.
Echivalentul Legii Marțiale, legea abrogă temporar libertatea de mișcare și permite guvernului să ia măsuri ca să oprească ajutoarele financiare pentru protestele ilegale.
Într-o declarație de presă, Trudeau a spus că legea, care nu a mai fost niciodată folosită de la crearea sa în varianta actuală în 1988, nu se va aplica uniform pe întreg teritoriul Canadei.
Mișcarea de contestare canadiană – care a început la sfârșitul lui ianuarie – a pornit de la șoferii de camioane care au protestat față de obligația de a fi vaccinați pentru a trece frontiera dintre Canada și Statele Unite.
Revendicările au luat amploare și s-au transformat rapid într-o mișcare împotriva măsurilor sanitare în ansamblu și împotriva guvernului lui Justin Trudeau, relatează The New York Times.
Aproximativ 400 de camioane blochează capitala Ottawa, copleșind poliția, subminând economia locală și deranjând rezidenții, potrivit CBC News.
© ABC News
Legea privind situațiile de urgență era cunoscută anterior ca Legea măsurilor de război, și a fost folosită doar de trei ori în istoria Canadei: în timpul celor două războaie mondiale și în 1970, de tatăl lui Trudeau, premierul Pierre Trudeau, după ce separatiștii militanți din Quebec au răpit un diplomat britanic și un ministru.
Legea marțială se aplică doar în zonele cu probleme
„Pe noi nu ne afectează direct. Legea se aplică doar în zonele cu probleme. În orașul nostru sunt doar proteste restrânse, nesemnificative, dar de o săptămână a fost blocată trecerea de frontieră cu SUA, la 120 km distanță de noi”, spune jurnalistul Ronald Popeski, care locuiește în orașul Winnipeg, aproape de granița cu SUA.
Canada este un mare stat federal compus din mai multe provincii, iar Ottawa se află la 2.500 km distanță de Winnipeg, capitala statului Manitoba.
Popeski a fost șef al biroului Reuters din București la finele anilor `90. El a fost martorul ultimei mineriade din România, în ianuarie 1999, când fostul Președinte Emil Constantinescu a instituit starea de urgență pe întreg teritoriul României, ca să oprească înaintarea convoaielor de mineri din Valea Jiului spre capitală.
Într-o corespondență din Winnipeg, Popeski a spus că, asemenea multor canadieni, s-a săturat de protestele „care nu mai au nimic de-a face cu vaccinările.”
„Sunt o adunătură de oameni cu vederi de extremă dreapta care își urmează propria agendă și reușesc să avanseze în scopurile lor. Eu credeam că suntem diferiți de vecinii noștri (americani, nota redacției)”, spune el cu amărăciune, referindu-se la protestatarii de extremă dreapta care au atacat Capitoliul din Washington în ianuarie 2021.
„E înfricoșător să vezi cât de mult a avansat extrema dreaptă”, afirmă Popeski. „Eu sunt destul de bătrân ca să îmi amintesc de timpurile când tatăl lui Trudeau a invocat Legea Măsurilor de Război, cum era ea denumită în 1970”, adaugă el.
Jurnalistul canadian mai spune și că finanțările și sprijinul pentru extremiștii de dreapta canadieni „vin de la vecinii noștri” (americani, nota redacției). Legea marțială permite blocarea conturilor bancare. „Acestui lucru va încerca să îi pună capăt legea marțială”, adaugă Popeski.
„Guvernul conservator al statului Manitoba obiectează însă deja la noile măsuri”, spune jurnalistul canadian. „Azi dimineață au fost mari dezbateri privind măsura în care premierul Trudeau are puterea să facă asta… Situația de la Ottawa este cumplită.”
Protestele din Canada au echivalente și în Europa
După manifestațiile care au avut loc sâmbătă la Paris, o parte din convoaiele de opozanți ai restricțiilor sanitare și ai vaccinului anti-Covid-19 – zise convoaie ale „Libertății”, pe model canadian, au ajuns la Bruxelles, unde protestul a fost interzis. Autoritățile belgiene au blocat aproximativ treizeci de vehicule care urmau să se îndrepte spre Bruxelles.