Într-o înregistrare video pe Twitter poate fi văzut un grup de oameni vârstnici care stau într-un adăpost anti-bombă din Kiev, flancați de drapelul Ucrainei și cel al Israelului.
„Putin! Ia-ți armata! Pleacă din Ucraina!” spune Romana Valentina Yosipivna care adaugă că s-a născut în Ucraina în 1941 și că s-a confruntat cu bombardarea Kievului în copilărie. „Rudele mele au murit în Babyn Yar”, adaugă ea.
„M-am născut la Kiev în 1940. Rudele mele au murit în Babyn Yar în 1941. Acum mă ascund într-un adăpost anti-bombă și sunt sub bombele inamicului. Putin să plece din Kiev și din toată Ucraina.” spune al doilea vorbitor, Oleg Yakovîci.
Lukash Tamara Oleksiivna spune că s-a născut în 1939 și a locuit la Kiev înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial. „În timpul războiului, toate rudele mele evreiești din partea mamei mele au fost duse la Babyn Yar. Toți au murit acolo”, continuă ea.
Dar ce a fost Babyn Yar? În septembrie 1941, atunci când naziștii au ocupat Kievul, era o râpă la marginea capitalei Ucrainei sovietice. Ocupanții au emis o proclamație pe 28 septembrie prin care ordonau tuturor evreilor din Kiev să se adune într-un anumit loc, sub amenințarea cu moartea dacă nu se prezentau acolo.
În zilele de 29 și 30 septembrie – ajun de Yom Kippur, cea mai sacră dată în calendarul religios iudaic – într-o perioadă de 36 de ore naziștii au ucis prin împușcare 33.771 de evrei.
În perioada care a urmat, în râpa de la Babyn Yar au fost executați de naziști alți evrei, alături de ruși, ucraineni, romi și alte naționalități trăitoare în Ucraina. Numărul lor total nu este cunoscut, dar se estimează că în acea râpă au fost exterminați circa 100.000 de oameni.
Naziștii au încercat să ascundă urmele, obligând deținuți evrei să ardă cadavrele. După război, în 1946, a avut loc la Kiev un proces al unora dintre călăii SS ai execuțiilor de la Babyn Yar, care au fost condamnați la moarte și executați prin spânzurare în public în capitala Ucrainei.
După aceea însă, autoritățile sovietice au încercat să continue opera naziștilor de ascundere a urmelor masacrului din 1941, prin deversarea de deșeuri industriale în râpa de la Babyn Yar, situată acum în plin cartier de locuințe în Kiev.
Pe 13 martie 1961, în urma unor ploi torențiale, deșeurile au debordat râpa și au provocat o imensă inundație cu mâl care a distrus practic cartierul Kurenivka, provocând moartea a peste 1.500 de locuitori. A fost practic un al doilea genocid, numit și “răzbunarea Babyn Yar-ului”, de care s-au făcut responsabile autoritățile sovietice în dorința lor de mușamalizare a masacrului nazist.
În parcul din apropierea râpei au fost ridicate mai multe monumente în memoria victimelor din anii 1941 – 1942, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a depus acolo o coroană de flori pe 29 septembrie 2021, când s-au împlinit 80 de ani de la masacru.
Pe 1 martie 2022, o rachetă trasă de aviația militară rusă a lovit turnul de televiziune din apropierea complexului memorial Babyn Yar, ucigând cinci persoane și rănind alte cinci.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care este el însuși evreu, a avut un bunic care a luptat în Armata Roșie împotriva naziștilor și a pierdut câțiva membri ai familiei în Holocaust – a fost surprins într-o înregistrare video când aflat pentru prima oară de acest atac.
Întorcându-se spre un membru al guvernului său, a întrebat: „Acum? Babyn Yar?” După un moment de tăcere, Zelenski a adăugat: „Aceasta… este Rusia. Felicitări.”
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat într-un discurs televizat înaintea invaziei că scopul acesteia ar fi “denazificarea” Ucrainei.
În adăpostul anti-bombă de la Kiev, supraviețuitoarea Holocaustului, Romana Oleksiivna, i-a transmis liderului de la Kremlin un mesaj fără echivoc, chiar în limba rusă: „Astăzi sunt tot la Kiev și anul acesta este tot groaznic. Putin, îmi doresc să mori. Lasă-ne, lasă-ne, ticălosule. Nu vrem să te vedem! Nu vrem să te auzim! Vrem pace!”, iar evreii vârstnici din spatele ei au adaugat categoric, în cor: „Vrem pace!”
