Factcheck

Despre deepfakes, sau despre cum suntem manipulați prin videoclipuri

Fake news-urile nu mai sunt doar textuale sau emise verbal de către un politician, un jurnalist sau un om de influență. Cele mai periculoase forme de fake news sunt deepfakes – materiale foto sau video care sunt trucate. Deepfakes țintesc mai profund în țesutul social decât fake news-urile scrise, deoarece este și mai greu să “nu credem ceea ce vedem”.

O neliniște din ce în ce mai mare s-a instalat în jurul tehnologiilor deepfake în evoluție care fac posibilă crearea de dovezi ale unor scene care nu s-au întâmplat niciodată. Celebritățile s-au trezit vedetele involuntare ale pornografiei, iar politicienii au apărut în videoclipuri care păreau să rostească cuvinte pe care nu le-au spus niciodată cu adevărat.

Tehnologia Deepfake poate combina pe videoclip fără probleme pe oricine din lume într-un videoclip sau o fotografie la care nu a participat niciodată. Astfel de capabilități au existat de zeci de ani – așa a fost înviat actorul Paul Walker pentru Fast & Furious 7, muncă de producție care a durat luni de zile. Acum, tehnologiile deepfake – noi sisteme automate de grafică pe computer sau de învățare automată – pot sintetiza imagini și videoclipuri mult mai rapid.

Tehnologia deepfake poate crea și fotografii convingătoare, dar complet fictive de la zero. Materialul audio poate fi, de asemenea, falsificat pentru a crea „fake-uri de voce” sau „clone de voce” ale unor persoane publice.

 Cum putem identifica deepfakes?

Devine mai greu pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește. În 2018, cercetătorii americani au descoperit că fețele produse prin deepfake nu clipesc în mod normal, relatează The Guardian. Nicio surpriză acolo: majoritatea imaginilor arată oamenii cu ochii deschiși, așa că algoritmii nu învață niciodată despre clipire.

Deepfake-urile de proastă calitate sunt mai ușor de observat. Sincronizarea buzelor poate fi proastă sau nuanța pielii poate fi neregulată. Poate exista pâlpâire în jurul marginilor fețelor transpuse. Iar detaliile fine, cum ar fi părul, sunt deosebit de dificile pentru ca deepfake-urile să fie redate bine. Bijuteriile și dinții prost redați pot fi, de asemenea, un indiciu, la fel ca și efectele ciudate de lumină, cum ar fi iluminarea inconsecventă și reflexiile asupra irisului, potrivit The Guardian.

Impactul mai insidios al deepfake-urilor, împreună cu alte mass-media sintetice și știri false, este acela de a crea o societate lipsită de încredere, în care oamenii nu pot sau nu își mai dau silința să distingă adevărul de minciună.

Autor

Anastasia Cristea

Santinela Secretary-General
Anastasia Cristea is a former intern of the European Parliament, having experience in the journalistic field through internships at the National Romanian Television (TVR), Digi24 and RFI Romania. She is a graduate of the Faculty of Journalism and Communication Sciences (FJSC), University of Bucharest, and of the Institut des Hautes Études en Communication Sociale in Brussels. She completed three master's programs - at the UNESCO Chairs Programme, at the Faculty of Political Science, University of Bucharest, and at the École des Hautes Études en Sciences Sociales in Paris. She currently teaches and is a PhD student at the FJSC Bucharest and at the University of Lorraine-Metz.

Publică un comentariu

Abonează-te
Anunță-mă când
guest
Comentarii: 0
Comentarii din cadrul articolului
Toate comentariile