O Justiție sănătoasă se poate face doar cu magistrați – procurori și judecători – integri, cu rezistență la ispitele de corupere și curaj în fața amenințărilor, și cu legislație fermă, predictibilă, clară, care să nu ofere portițe de scăpare pentru marii corupți.
Ispitele și legile
Ispitele de corupere pot fi ținute în frâu cu mecanisme de coerciție și cu exemple de pedepsire a magistraților care au cedat ispitei sau chiar au ajuns să fie obișnuți să o practice și să-și atragă și colegi în protejarea corupției și a crimei organizate, magistrați care și-au creat un stil de viață din a fi corupți. S-au vândut pentru bani sau/și pentru funcții.
O țară profund coruptă poate fi însănătoșită doar pe fundamentul unei legislații ferme, clare și stabile. Degeaba ai magistrați buni dacă nu ai legislație.
În baza legislației corecte, următoarele trei etape pentru însănătoșirea Justiției ar fi:
– construirea unor instituții specializate pe anticorupție și combaterea crimei organizate ;
– angajarea DOAR prin concurs transparent a magistraților și a personalului tehnic (polițiști judiciariști, grefieri, specialiști pentru filaje, înregistrări ambientale);
– instruirea magistraților și personalului tehnic pentru a combate infracțiunile de corupție și crimă organizată.
Politicienii corupți, independența Justiției, Ion Iliescu și Adrian Năstase
Legile sunt făcute de parlamentari și aprobate în final de președintele țării. Altfel spus, o Justiție sănătoasă depinde nu numai de procurori și judecători, ci și de politicienii implicați în facerea legilor.
Dacă legile sunt prost făcute, lupta împotriva corupției și a crimei organizate eșuează.
Primele legi anticorupție și împotriva crimei organizate au fost destul de bine făcute de fostul ministru al Justiției Cristian Diaconescu, între anii 2003-2004, însă au fost imposibil de pus în practică din cauza politicienilor.
Capii politicii noastre de atunci, președintele Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase de la PSD, erau ei înșiși corupți. Iliescu era orbit de posesia puterii, iar Năstase – de dorința de îmbogățire.
Pe lângă cei doi înalți demnitari s-au dezvoltat puternice rețele de corupție și crimă organizată, rețele formate din politicieni, magistrați, politiști, ofițeri din serviciile secrete, oameni de afaceri și lideri ai lumii interlope.
Corupția la Înalta Curte, serviciul secret al Justiției, Monica Macovei și Traian Băsescu
Până în 2006, în parchetele și instanțele românești se dezvoltaseră adevărate rețele de corupție. Aveam rețele de corupție inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție. Se aranjau dosare penale și dosare comerciale. Țara părea condusă de corupți.
Între 2005-2006, Monica Macovei, ministru al Justiției recrutat din societatea civilă, a început reformarea Jusțiției prin desființarea serviciului secret din subordinea ei.
Acest serviciu secret, care funcționase și pe vremea comuniștilor, a fost folosit de politicienii corupți pentru a-i urmări, fila pe magistrați pentru ca, ulterior, să fie șantajați cu scopul de a se obține decizii favorabile în dosarele infractorilor.
În paralel, Macovei a reformat legislația și instituțiile specializate în lupta anticorupție și împotriva crimei organizate.
Macovei a reușit să-și pună în aplicare programul cu care a acceptat funcția de ministru al Justiției și cu sprijinul președintelui țării, Traian Băsescu, al cărui partid se afla la putere.
Macovei a reușit să impună la conducerea parchetelor șefi integri și competenți, între care și pe actualul procuror șef european, Laura Codruța Koveși, pe care atunci l-a numit procuror general al României.
Altfel spus, pentru a realiza puternice instrumente anticorupție a existat și voința politică, ce-i drept, mai mult impusă de dorința președintelui Train Băsescu de a rămâne în istorie ca președintele care a dus țara în Uniunea Europenă.
Principala condiție a UE pentru a accepta integrarea României a fost independeța Justiției și acceptarea unui Mecanism de Cooperare și Verificare. Traian Băsescu a reușit să-și împlinească dorința, iar ong-ista Monica Macovei – programul cu care a acceptat să intre în politică alături de Traian Băsescu.
Șefi din servicii secrete, din Armată, șefi de partide, mulți lideri politici locali, șefi din magistratură și chiar de la Înalta Curte de Casație și Justiției au ajuns la închisoare. Mecanismul anticorupție funcționa bine.
Declinul Anticorupției
Din 2012, politicienii s-au văzut în pericol și, prin presa pe care o controlau, au început o campanie de discreditare a șefilor de parchete și a judecătorilor care dădeau pedepse severe. Rețeta nu a funcționat.
Din 2017, când noul șef al PSD, Liviu Dragnea, aflat la putere în urma alegerilor parlamentare, era cu un pas în pușcărie, politicienii penali au schimbat tactica.
Majoritari în Parlament, politicienii PSD și sateliții lor au început să schilodească legislația anticorupție, au eliminat infracțiuni din legislația penală, au schilodit legea de organizare judiciară.
Mutilarea legilor s-a făcut și cu concursul Curții Constituționale, cu judecători desemnați strict prin decizii politice.
Efectele au fost grave: stoparea deschiderii de noi dosare penale cu mari corupți, închiderea unor dosare în care s-au dat sentințe cu închisoarea, revizuiri de decizii de condamnare și temperarea activității magistraților care au constatat că au muncit în zadar, că au riscat, sub povara amenințărilor, să dea pedepse mari și s-au văzut cu infractorii liberi să îi umilească.
Instrumente pentru hărțuirea magistraților
Paralel cu amputarea legislației, a fost atacarea conducerilor parchetelor și instanțelor care nu se supuneau ordinelor politicienilor corupți.
Instrumentele pentru anihilarea magistraților incomozi pentru politicienii penali au fost Inspecția Judiciară și majoritatea membrilor Secției de Judecători din Consiliul Superior al Magistraturii.
Prin cele două instrumente, s-a reușit eliminarea din magistratură a procurorului șef DNA, Laura Codruța Koveși, a judecătoarei Camelia Bogdan și, de curând, a judecătorului Cristi Dănileț.
Nu au fost suficiente eliminările administrative din magistratură pentru că la instanțele de la Înalta Curte, unde se stabilea sau nu decizia de eliminare din magistratură, încă nu s-a instalat corupția.
Așa că, pentru a stopa activitatea anticorupție, politicieni au inventat, prin lege, o instituție specială de hăituire a magistraților ascunsă sub denumirea pompoasă de Secția pentru Investigare Infracțiunilor din Justiție – celebra SIIJ intrată în funcțiune din 2018.
Secția specială SIIJ și dosarul penal făcut reprezentaților Comisiei Europene
SIIJ a ajuns celebră (de fapt, s-a făcut de râsul lumii) când a deschis, fără temei legal, dosar penal împotriva prim-vicepreședintelui Comisiei Europene Frans Timmermans.
Acuzațiile erau aberante: “comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 Cod penal, fals intelectual, prev. de art. 321 Cod penal, comunicarea de informaţii false, prev. de art. 404 Cod penal şi constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367”.
Dosarul îi mai viza, între alții, pe comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, și pe Angela Cristea, șefa reprezentanței Comisiei Europene în România, precum și pe cei care au tehnoredactat Raportul MCV din noiembrie 2018.
Acest dosar a demonstrat clar că SIIJ este doar instrument politic, populat cu procurori aflați sub controlul politicienilor.
“Realizările” procurorilor SIIJ
SIIJ a făcut dosare penale fără finalitate, doar pentru intimidare, multor procurori și judecători care au instrumentat, trimis în judecată, au judecat și au dat condamnări în dosare cu sute de milioane euro prejudicii.
La un moment dat, procurorii SIIJ chiar au vrut să o aresteze pe șefa DNA, Laura Codruța Koveși, pentru a bloca participarea ei la concursul pentru funcția de procuror șef european.
La presiunea UE, Koveși, aflată sub control judiciar, a reușit să iasă din țară și să participe la concurs și să câștige.
SIIJ a stopat dosare penale aflate în judecată la ultima instanță, a retras dosare împiedicând judecarea și condamnarea definitive în astfel de dosare. Prejudiciile aduse bugetului public de zeci, sute de milioane euro au fost pierdute spre beneficiul corupților.
Prin activitatea sa, SIIJ și-a demonstrat nocivitatea pentru independența Justiției și combaterea corupției.
Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO (grupul statelor europene împotriva corupției) au cerut statului român să desființeze SIIJ și să lase anchetarea infracțiunilor de corupție la DNA, instituție care și-a dovedit deja eficiența.
Cum vor politicienii corupți să fenteze Comisia Europeană
Politicienii noștri, în frunte cu actualul ministru al Justiției, au refuzat recomandarea partenerilor europeni și au făcut o lege, votată în Parlament de majoritate PSD-PNL-UDMR, prin care SIIJ este înlocuită cu structuri la toate parchetele din țară, cu procurori nespecializați, însă “anume desemnați”, cel mai probabil ușor de controlat de baronii locali. Altfel spus, numirea acestor procurori se va face pe criterii oculte.
Curtea Constituțională a bătut în cuie legea, stabilind prin decizie definitivă și obligatorie că “avizele Comisiei de la Veneţia nu au caracter obligatoriu, competenţa de desfiinţare a Secţiei speciale aparţine Parlamentului (…), iar modul de organizare a sistemului naţional de justiţie este parte a identităţii constituţionale a statului român”.
Această lege înlocuiește SIIJ cu puișori împrăștiați prin parchetele din toată țara.
Cu toată opoziția societății civile și a organizațiilor profesionale ale magistraților, fără să țină cont de recomandarea Comisiei de la Veneția, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea!
În loc de epilog
Sigur, președintele țării este copleșit de problemele create la granițele noastre de războiul declanșat de Rusia prin invadarea Ucrainei și instalarea terorii prin foc și crime împotriva umanității. Mii de refugiați, economia în declin, inflație, creșterea prețurilor.
Știm că președintele Iohannis e foarte bun pe politică externă. Trebuie să consolideze alianțele, să întărească relațiile cu partenerii externi. Știm că trebuie să se ocupe de siguranța României.
Înțelegem acum și motivele pentru care președintele Iohannis a acceptat PSD în coaliția de guvernare – avea/avem nevoie de stabilitate în țară!
Însă, prin promulgarea acestei false legi de desființare a SIIJ și de amputare a competențelor DNA, președintele Iohannis dă liber corupției!
