Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, un comedian care nu avea experiență în politică când a fost ales cu mai puțin de trei ani în urmă, a apărut brusc ca un lider de război convingător.
El a adunat națiunea cu discursurile și selfie-urile sale video și a dat glas furiei ucrainene și sfidării agresiunii ruse. Deși era un novice politic, platforma anticorupție a lui Zelensky i-a câștigat un sprijin larg, iar atenția semnificativă din mediul online s-a tradus într-o bază electorală solidă.
Intrarea lui Zelensky pe scena politică – un caz de viață care imită arta
Zelensky s-a născut din părinți evrei în metropola industrială Kryvyy Rih din sudul Ucrainei. La fel ca mulți oameni din regiunea Dnipropetrovsk din Ucraina, el a crescut ca vorbitor nativ de rusă, dar a dobândit și fluență atât în limba ucraineană, cât și în engleză. În 1995 a intrat în Institutul Economic Kryvyy Rih, campusul local al Universității Naționale Economice din Kiev, iar în 2000 a absolvit cu o diplomă de drept, conform BBC.
Deși Zelensky era autorizat să practice avocatura, cariera sa era deja îndreptată într-o altă direcție. În timp ce era încă student, devenise implicat în lumea teatrului, iar acesta avea să devină obiectivul său principal.
Astfel, el își dedică tot timpul pentru construcția unei cariere în teatru. A condus o trupă de comedie numită Kvartal 95 și a contribuit la dezvoltarea unui sitcom numit „Servantul poporului”. Și iată unde intervine postmodernismul: Zelensky a jucat rolul lui Vasyl Holoborodko, un profesor de liceu a cărui viață se schimbă atunci când face o tiradă despre politicienii corupți. În scenariu, un student îl filmează și videoclipul devine viral. Onestitatea lui atinge o coardă în poporul ucrainean și . . . este ales Președinte.
„Servantul poporului” a fost o comedie cu mare impact, cu mult umor, și s-a bucurat de audiențe importante. După câteva sezoane, lui Zelensky i-a trecut prin minte că ficțiunea ar putea fi realizată în fapt, că personajul pe care îl juca la televiziune ar putea fi ceea ce țara lui avea nevoie. „Am început să-mi bat joc de politicieni, să-i parodiez și, făcând asta, să arăt ce fel de Ucraină mi-ar plăcea să văd”, i-a spus Zelensky lui Joshua Yaffa, în The New Yorker.
Pe 21 aprilie 2019, Zelensky a fost ales președinte al Ucrainei cu un impresionant procent de 73 la sută din voturi. În câteva zile, președintele ales s-a confruntat cu prima sa provocare de politică externă, când Putin și-a anunțat decizia de a oferi pașapoarte rusești cetățenilor ucraineni din zonele controlate de separatiști din estul Ucrainei, devastate de război. Războiul hibrid susținut de ruși intra în cel de-al cincilea an, iar sute de mii de ucraineni au fost strămutați din zona de conflict. Zelensky a ridiculizat oferta, răspunzând cu o postare pe Facebook care extindea cetățenia ucraineană rușilor și altora „care suferă de regimuri autoritare sau corupte”, conform Reuters.
Ucrainenii au fost atinși și de latura umană a Președintelui lor în acest război. A declarat că nici el, nici familia sa nu vor părăsi teritoriul Ucrainei.
Zelensky a părut să-și rețină lacrimile după ce a fost întrebat dacă și-a văzut familia de la începutul războiului. El a avut o față neclintită în timp ce le-a spus solemn reporterilor: „Nu, nu, nu pot”, în ziua a șaptea a invaziei ruse, confirmând că ultima dată când i-a văzut a fost „înainte de acest război”, arată The Independent.
Soția lui Zelensky, Olena, și cei doi copii, în vârstă de 17 și de nouă ani, se ascund în Ucraina, pe fondul temerilor că Kremlinul vrea să ucidă sau să închidă întreaga clasă politică a Ucrainei.
Înainte de război, popularitatea lui Zelensky scăzuse. Oligarhii au continuat să exercite influență asupra Ucrainei, nu în ultimul rând în mass-media. Chiar înainte de invazie, el părea în dezacord cu președintele Biden, care a insistat să facă publice estimările serviciilor de informații despre iminența unui atac. Zelensky a preferat să minimizeze perspectiva războiului. Dar, când tancurile au invadat țara sa, pe 24 februarie, Zelensky a început să transmită poporului mesajul său: nu va abandona niciodată Ucraina.
Zelensky devine, încet, Președintele de care ucrainenii aveau nevoie, făcând apel la latura sa umană și la patriotism.
El își petrece acum zilele în subteran, în buncăre și subsoluri, apărând din când în când pentru a ridica spiritul națiunii, adesea pe rețelele de socializare. Într-un mesaj video de pe pagina lui de Instagram, împarte masa cu câțiva militari: pâine cu salam și cafea instant. Oamenii care îl înconjoară sunt în mare parte prieteni vechi, cei care l-au urmat prin lumea spectacolului, până la președinție și acum la război.
Curajul lui Zelensky este combustibilul care alimentează speranța ucrainenilor în acest război. Președintelui ucrainean i s-a cerut să evacueze Kievul la îndemnul guvernului american, dar a respins oferta. Zelensky a răspuns: „Lupta este aici; Am nevoie de muniție, nu de transport”, întărind încrederea poporului său în perspectiva izbânzii în acest război.
