Atenționarea lui Vasile Zărnescu pentru negarea Holocaustului – o rușine pentru justiție

Interviu cu Maximilian Marco Katz, directorul organizației Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului –

Care este reacția dumneavoastră în cazul deciziei definitive de condamnare definitivă pronunțată de Curtea de Apel București – prima în România pentru negarea Holocaustului în 20 de ani – în cazul lui colonelului SRI în retragere Vasile Zărnescu?

Maximilian Marco Katz: Decizia definitivă conform căreia Vasile Zărnescu scapă cu o simpla atenționare, după ce a fost condamnat la 13 luni închisoare cu amânarea executării pedepsei de prima instanță este o rușine pentru Justiție. Să nu uitam ca Zărnescu a fost condamnat pentru Negaționism, adică Negarea Holocaustului din România. În acest context decizia de a îl atenționa este un grav afront adus memoriei Victimelor Holocaustului, un afront comis cu bună știință și în ciuda faptului că acest caz constituie un caz reprezentativ pentru modul în care judecătorii înțeleg să interpreteze și să aplice legislația în vigoare. Doua cuvinte despre reacțiile (infime) fata de această decizie: dezamăgitoare! Cu substrat politic care agravează precedentul creat și creează un teren și mai fertil pentru alte astfel de situații.

Ce se întâmplă cu celălalt caz în care Zărnescu era cercetat penal pentru cartea sa Holocaustul gogorița diabolică?

MMK: Nu știu! Totul se derulează în beznă totală.

Care este cauza pentru care în 20 de ani a existat doar o singură condamnare definitivă pentru negarea Holocaustului în România?

MMK: De mulți ani repet, ca un ecou, același lucru: există o rezistență pasivă și o lipsă de interes din partea poliției, Parchetului și a instanțelor de judecată de a aplica legislația care combate antisemitismul, negaționismul si promovarea/reabilitarea Mișcării Legionare și a Mareșalului Ion Antonescu.

Am spus și repet: fără studierea antisemitismului și a negaționismului în facultățile de istorie, de drept, de jurnalistică, în academiile de poliție, armată și securitate, toată voința și eforturile politice pe aceasta temă vor crea un paravan de fum, fără o schimbare de mentalitate la nivelul străzii.

Dumneavoastră monitorizați manifestările de antisemitism în România. Ce concluzie ați tras cu privire la nivelul antisemitismului în ultima vreme?

MMK: Numărul infim de evrei care trăiesc în România este motivul pentru care antisemitismul se manifestă în special în mediul online, fără evenimente de violență fizică împotriva persoanelor. Observând însă oscilațiile antisemitismului online corelate cu diferitele evenimente pe care le trăim cu toții, afirm cu responsabilitate că nivelul antisemitismului este îngrijorător. Mă îngrijorează nu numai existența lui, ci mai ales faptul că acest fenomen rămâne netratat atunci când el se manifestă.

Care sunt cele mai frecvente manifestări de antisemitism?

MMK: Mediul online colcăie de antisemitism si negaționism. Dar trebuie sa spun că remarc si o creștere a numărului celor care, tot în mediul online, iau atitudine împotriva acestor fenomene extrem de nocive care otrăvesc societatea civilă și nu numai. În același timp, nimeni nu face nimic pentru a reduce nivelul toxic care sufocă, pe aceasta temă, internetul. Doar vorbe. Multe vorbe și planuri de viitor.

Există voința combaterii antisemitismului în România?

MMK: Exista o voință politică a celor puțini învestiți cu responsabilitatea de a răspunde la necesitați formate, în timp, pe plan politic, internațional. Personal cred că și combaterea antisemitismului și negaționismului fără a trăi senzațiile mistuitoare generate de aceste fenomene este un act mecanic, o activitate desfășurată între orele 9 și 17. Or noi, evreii, trăim în umbra antisemitismului și a negaționismului chiar și când dormim.