Impactul mesajelor președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în discursul din Parlamentul României a fost mult mai puternic, mai tulburător decât discursurile susținute de acesta în parlamentele statelor din Europa și SUA, deoarece a fost ilustrat cu imaginile masacrelor din Bucha și din alte localități din jurul Kievului de unde s-a retras armata rusă.
Credibilitatea lui Zelenski a fost întărită de un editorial apărut pe pagina agenției de știri RIA, agenție de stat a Rusiei, prin care se justifica uciderea în masă a ucrainenilor ca pedeapsă pentru că își apărau țara, teritoriu care nu e considerat ca fiind țară de către oficialii și politologii ruși, inclusiv de autorul articolului, Timofe Sergheițev, ci teritoriu al Rusiei.
Mesajele transmise de Zelenski românilor ar trebui să fie lecții de morală, de atitudine, de comportament pentru politicienii români . Ele pot fi structurate pe trei direcții, și anume:
- A arătat imagini cumplite cu masacrul din Bucha (Bucea) legându-le de crimele din România din decembrie 1989, comise de familia Ceaușescu și de Securitate. Zelenski a folosit tehnica reflectării poliedrice, adică ne-a ajutat să vedem în oglindă comportamentul față de cetățean al unei societăți dictatoriale bazată pe represiune, în care viața nu are valoare;
- A invitat România să susțină Ucraina pentru că Rusia nu se va opri doar la anihilarea Ucrainei, ci de la Nicolayiv, va trece la Odesa și de acolo în Republica Moldova. România poate ajuta la oprirea invaziei ruse prin blocarea colaborării comerciale cu Rusia, prin blocada pe Marea Neagră, prin împiedicarea tranzitului de mărfuri către Rusia. Folosindu-se de contrapunct, Zelenski a invitat firmele românești să participe, după război, la reconstrucția Ucrainei
- A mulțumit poporului român pentru solidaritate și primirea călduroasă a refugiaților ucraineni și a promis (contrapunct narativ) deschiderea unui dialog cu România în privința protecției minorității românești din Ucraina
Zelenski nu este doar curajos (a refuzat să fugă din Ucraina, este văzut în tranșeele din Kyiv), ci ne-a arătat că știe să transmită mesaje argumentate și că înțelege ce vor și cârcotașii de la el și de la Ucraina, că știe să-i lase fără muniție pe contestatarii săi de ocazie sau plătiți, așa numiții troli, postaci, ascunșii în “fermele” de cartele pentru transmiterea de mesaje manipulatoare.
Masacrul de la Bucha și din alte localități, exterminarea Ucrainei și a ucrainenilor, programul de stat al lui Putin
Execuții sumare, oameni legați la mâini, împușcați în ceafă, oameni executați după ce au fost torturați, oameni împușcați în stradă, copii uciși, femei violate și ucise, bătrâni, civili fără apărare – uciși, gropi comune din care se vedeau mâini, piciare, capete. Președintele Zelenski a ilustrat cu astfel de imagini cutremurătoare discursul său pentru români, susținut în Parlamentul României.
Cum s-au purtat parlamentarii români. Șoșoacă, în live
Parlamentarii prezenți în sală s-au purtat decent. La început, au ținut un moment de reculegere pentru cei uciși în Ucraina.
Diana Șoșoacă a lipsit din peisajul vorbitorilor la microfon sau la megafon, șoșotea în fundul sălii pentru fanii ei de pe Facebook , așa că nu au existat turbulențe. În afară de o defecțiune tehnică la începutul discursului.
Primul care a vorbit a fost Florin Cîțu, președintele Senatului. Simplu, scurt, repezit.
Al doilea a fost Ciolacu. Un discurs bine scris, comparativ cu cele pe care le declamă el de obicei, mai lung decât al lui Cîțu, mai aplicat, însă n-au lipsit nici expresii specifice limbajului de lemn.
A urmat președintele Zelenski, eu căutând-o cu privirea pe Diana Șoșoacă. M-am liniștit când mi-a apărut pe telefon notificarea că Diana Șoșoacă e live pe pagina ei de Facebook. Ieșise din sală.
Ultimul vorbitor a fost premierul Nicolae Ciucă. Tot cu un discurs bun, aplicat. A și punctat: “Așa cum avem noi grijă de ucraineni, așa veți avea si dvs grijă de românii din Ucraina!”
Ce susțineau trolii în timpul discursului lui Zelenski
Am urmărit, în direct, discursul pe pagina Facebook a Parlamentului României, așa că am avut posibilitatea să văd în direct și textele comentatorilor.
Simona Simona: “Nu ne mai prezentati toți la hi flausati ai lumii”
Dionoxix Apolodor: “huuuuuuu”
Romina Podilă: “Când ne dați Bucovina înapoi?” (whatabout-ist, adică deturnare la alt subiect pentru a manipula)
Cristian Dnk: “o să avem copii trimiși în război”
Dan Sotir: “Duceți-vă la dracu toți!”
Asemenea personaje transmiteau într-una mesaje asemănătoare.
Desigur, au fost multe mesaje și pentru susținerea poporului ucrainean.
Zelenski, fragmente din discurs:
>>“Vreau să vedeți ce am văzut eu la Bucha. Îmi cer scuze pentru imaginile dure, dar aceasta este realitatea, la fel de dură (…) Ceaușescu nu putea fi convins de nimic, la fel cum în Rusia nu pot fi convinși de nimic cei care dau ordine criminale”
>>“Fete și femei au fost violate. Nu avem încă toate dovezile. Au fost oameni torturați. Oamenii au fost împușcați în ceafă. De ce au făcut militarii ruși acest lucru?
Peste 300 de oameni torturați, oameni simpli, locuitori ai unui oraș simplu, care au avut mâinile legate la spate și au fost împușcați
“Ei doresc de-ucrainizarea și de-europenizarea Ucrainei. Moartea a cât mai mulți oameni e de dorit pentru ei”.
“Dacă armata și poporul nostru nu s-ar fi apărat, rușii ar fi făcut un masacru la fel ca la Bucha pe tot teritoriul Ucrainei”
“Rușii nici măcar nu se ascund, ei vorbesc deschis despre războiul împotriva Ucrainei”.
“Au fost uciși învățători și profesori, toți cei care aveau drapelul sau stema Ucrainei în casele lor”.
“În 1989, a murit Nicolae Ceaușescu după mulți ani în care a fost clar că era inadecvat, că el și Securitatea duceau România în izolare.
Acel regim se baza doar pe represiune, nimic nu era sfânt. Poporul român s-a ridicat și a dărâmat acel regim.
La fel, nu pot fi convinși de nimic cei care dau ordine de război în Rusia. Acești oameni inadecvați au pierdut orice legătură cu realitatea.
Al doilea motiv pentru care Rusia nu ascunde genocidul: sunt convinși că liderii euroepni nu vor putea să îi oprească, pentru că europenii nu își vor apăra valorile.
Ucraina nu este singura țintă a Rusiei. Vor să atace Nikolyiv și apoi Odesa, și de acolo mai e un pas până în Moldova.
Este fundamental să apărăm independenţa Moldovei, iar asta înseamnă securitatea în întreaga regiune a Dunării.
Pe teritoriul Ucrainei se decide soarta Europei Centrale și a zonei Mării Negre.
Au fost impuse sancțiuni împotriva Rusiei, dar războiul durează de 40 de zile. Rusia trebuie să fie privată de toate resursele, în primul rând economice.
Închideți porturile pentru vapoarele rusești. Nu importați din Rusia.
E nevoie de mai multe sancțiuni.
Orice politician al lumii democratice trebuie să susțină Ucraina. Fiecare trebuie să facă tot posibilul pentru ca militarii ruși să răspundă în fața legii.
Sunt convins că România va susţine tot ce trebuie pentru a impune dreptatea, sunt convins că România şi firmele româneşti vor participa la programele de refacere a Ucrainei de după război”.
Agenția de știri RIA: “Ce ar trebui să facă Rusia cu Ucraina”, articol semnat de Tomofei Sergheițev
Ca argument al intenției Rusiei de a extermina poporul ucrainean, Zelenski a adus chiar agenția de presă a statului rus, RIA Novosti, cu articolul “Ce ar trebui să facă Rusia cu Ucraina”, semnat de politologul şi filosoful rus Timofei Sergheiţev. În articol se susține că Ucraina nu poate exista ca stat naţional şi că ucrainenii trebuie „denazificaţi” prin exterminare.
Fragmente din articol:
“Naziştii care au luat armele ar trebui distruşi la maximum pe câmpul de luptă. (…)
Toţi sunt implicaţi în mod egal în cruzimea extremă împotriva populaţiei civile, sunt la fel de vinovaţi de genocidul poporului rus, nu respectă legile şi obiceiurile războiului.
Criminalii de război şi naziştii activi ar trebui pedepsiţi în mod exemplar şi exponenţial.
Trebuie să existe o lustraţie totală. Orice organizaţii care s-au asociat cu practica nazismului trebuie lichidate şi interzise.
Cu toate acestea, pe lângă cei de la vârful puterii, o parte semnificativă a maselor, care sunt nazişti pasivi, complici ai nazismului, sunt şi ele vinovate. Au susţinut şi au îngăduit puterea nazistă.
Pedepsirea justă a acestei părţi a populaţiei este posibilă doar suportând greutăţile inevitabile ale unui război drept împotriva sistemului nazist, purtat cât mai atent şi prudent în raport cu civilii”.
Ce a dispus Curtea Internațională de Justiție a ONU
Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a decis, prin sentință dată la 16 martie 2022, ca Federaţia Rusă să suspende imediat operaţiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean.
CIJ mai arată că Rusia trebuie de asemenea să garanteze că toate forţele aflate sub controlul său, sau pe care le susţine, nu mai continuă operaţiunea militară.
Rusia NU s-a conformat. Dimpotrivă, a comis noi și noi atrocități.
CIJ este compusă din cincisprezece judecători aleși pentru nouă ani de către Adunarea Generală a ONU și de Consiliul de Securitate al ONU de pe o listă de persoane nominalizate de către grupuri naționale în Curtea Permanentă de Arbitraj.
Este o curte de contencios și se pare că e neputincioasă în fața sfidării Rusiei.
De ce Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga trebuie să emită mandatele internaționale de arestare
CPI este numită deseori și Tribunalul Penal Internațional de la Haga și este o instanță de justiție penală internațională, permanentă.
Rusia NU a semnat tratatul de aderare la această instanță, însă asta NU înseamnă că autorii ruși ai unor crime împotriva umanității nu pot fi pedepsiți.
Menirea acestei instituții juridice internaționale este de a judeca persoane care au comis genocid, crime de război și crime împotriva umanității.
Curtea este compusă din 18 magistrați, care au fost învestiți în funcție pe 11 martie 2003.
Competența pedepsirii comanditarilor și autorilor crimelor din Ucraina aparține acestei Curți Penale Internaționale.
La ce am văzut inclusiv în imagini transmise de presa internațională independentă, crimele comise de armata Rusă pe teritoriul Ucrainea se circumscriu în infracțiunea de crime împotriva umanității, infracțiune imprescriptibilă.
Există deja sesizări ale acestei instanțe cu crimele comise în Ucraina.
Prima sesizare a fost a prim-ministrului Lituaniei, Ingrida Simonyte, care a denunțat invadarea Ucrainei de către Rusia și comiterea crimelor de război. La câteva zile, și Zelenski a sesizat CPI.
Curtea a anunțat pe 28 februarie că a demarat procedurile judiciare. Rămăsese ca o echipă de procurori CPI să meargă în Ucraina să investigheze crimele.
Curtea ar trebui să facă un pas înainte și să-i dea în urmărire internațională cu mandate de arestare pe conducătorii armatei ruse, pe cei care dau ordinele de ucidere în masă a populației, adică pe președintele Vladimir Putin, pe ministrul Apărării, generalul Serghei Șoigu, pe ministrul de Externe, Serghei Lavrov, pe premierul Rusiei, Mihail Mișustin, pe șeful FSB, Aleksandr Bortnikov.
Calitatea oficială de șef de stat sau de guvern, de președinte de parlament, de demnitar sau funcționar public nu-l exonerează pe autorul faptei de răspunderea penală în fața Curții și nici nu constituie un motiv de reducere a pedepsei.
Imunitățile sau regulile de procedură speciale care însoțesc calitatea oficială a unei persoane NU împiedică Curtea să își exercite competența față de persoana în cauză.
Emiterea mandatelor internaționale de arestare ar tempera zelul conducătorilor Rusiei de a comanda și coordona exterminarea poporului ucrainean.