Experți din 12 țări au analizat, într-o reuniune la București, conflictul ruso-ucrainean și consecințele sale pentru țările cuprinse în regiunea Mării Negre și până la Oceanul Arctic. Conferința a fost organizată de noul Centru Român de Studii Ruse al Universității București în parteneriat cu Institutul Fridtjof Nansen din Norvegia.
Cei 44 de experți – profesori si cercetători – au analizat aspecte multiple ale conflictului, precum ofensiva propagandei rusești în zona Mării Negre, rolul Turciei in acest conflict și probabilitatea extinderii războiului la alte țări, precum Moldova sau Georgia.
Am discutat cu trei experți prezenți la reuniune, din Germania, Georgia și Turcia pentru a afla perspectivele lor privind războiul din Ucraina.
Expert german: „Nu văd o soluție negociată în viitorul apropiat. Rusia nu dă semne că ar vrea să negocieze statutul teritoriilor ocupate”
Întrebat privind perspectivele unui acord de pace, profesorul dr. Ulrich Schneckener de la Universitatea Osnabrück din Germania a declarat:
„Cred că acest lucru este foarte dificil. Nu văd o soluție negociată pe termen scurt. Desigur, cea mai bună soluție ar fi să vedem schimbări politice la Moscova, acest lucru ar fi o modalitate, dar poate nu este cel mai probabil scenariu. Din partea Rusiei nu am văzut nici un semn că ar fi pregătită să vorbească despre returnarea unei părți din teritoriul ocupat… despre statutul teritoriului ocupat, pe care l-au anexat. Pentru ei statutul este clar, așa că de ce ar trebui să negocieze pe această temă? Așadar, cred că precondiția pentru orice fel de negocieri este ca partea rusă să spună “da” – aceste teritorii ocupate sunt supuse negocierii! Dar nu vedem acest lucru și, prin urmare, sunt foarte sceptic în acest moment cu privire la orice fel de idei de a purta negocieri.”
Cu toate acestea, expertul german se așteaptă ca negocierile punctuale între cele două părți să continue. „Vedem mai mult negocieri pe probleme specifice, pe anumite probleme, cum e problema cerealelor, am văzut cu schimbul de prizonieri, astfel încât, în timp ce continuă războiul, putem avea aspecte ale conflictului în care cele două părți pot negocia…Astfel, ar putea fi identificate probleme pentru care ar trebui să existe soluții intermediare pentru a nu înrăutăți situația,” a declarat dr Schneckener.
Georgia, luată cu asalt de fugarii rusi, se teme pentru propria securitate
Georgia a fost prima țară care s-a confruntat cu ambițiile lui Putin de a extinde influența Rusiei în „vecinătatea apropiată” în 2008, când a fost invadată de trupele ruse într-un război de câteva zile. Țara de 3,7 milioane de locuitori, aflată pe coasta de Est a Mării Negre, are două enclave controlate in prezent de trupe rusești, ocupând o cincime din teritoriul național. În ultima vreme, Georgia a fost luată cu asalt de zeci de mii de cetățeni ruși care fug de mobilizarea decretată de guvernul de la Moscova, prezența lor fiind privită ca un potențial risc de securitate în viitor.
“Înțelegem că acești oameni fug de dictatură, dar nu mă simt în siguranță,” a declarat Natavan Alieva, de la Universitatea Internațională a Marii Negre din Tbilisi. „Conform doctrinei ‚Lumea Rusă’ vedem că Rusia poate ataca orice țară în care consideră că cetățenii ruși sunt în pericol.”
Ea a deplâns și faptul că Occidentul a respins ambițiile Georgiei de a intra în Uniunea Europeana și NATO, lucru care este folosit de propaganda rusă și de politicienii pro-ruși din fosta republică sovietică.
„Georgia este una dintre țările care, încă de la început, a sprijinit Ucraina. A existat un sprijin mare, în special din partea georgienilor obișnuiți. Dar există, de asemenea, și îngrijorare, cum ar fi: ce se va întâmpla cu Georgia? Nu simțim niciun fel de sprijin din partea Occidentului și, mai ales după această respingere, georgienii se simt frustrați – ne simțim împinși din ce în ce mai mult spre Rusia”, a declarat Alieva.
Turcia și „perspectiva realistă”
Turcia are o politică proprie în contextul războiului – ea sprijină integritatea Ucrainei, oferindu-i arme precum faimoasele drone Bayraktar, însă nu s-a alăturat sancțiunilor impuse Rusiei, a explicat Dr. Elnur Ismail de la Universitatea Medeniyet din Istanbul.
„Există critici că Turcia nu face destul, însă poziția lui Erdogan este să încerce să medieze între Rusia și Ucraina. Știm această problemă a acordului cerealelor – există riscul unor crize alimentare nu doar în Europa, ci în întreaga lume. Așadar, poziția generală a Turciei, așa cum am menționat, susține integritatea teritorială a Ucrainei și știm și că din punct de vedere militar Turcia sprijină Ucraina. Acest lucru este important. Erdogan, din abordarea sa personală, încearcă să fie cumva neutru, dar în același timp, să sprijine integritatea teritorială a Ucrainei, criticând Rusia, având în același timp relații bune, continuând relațiile bune,” a adăugat dr. Ismail.
„Turcia nu este de partea Occidentului datorită intereselor sale strategice și economice,” a mai spus el. „Erdogan le-a spus recent liderilor europeni că nu vom obține nicio pace, nu putem pune capăt conflictului dacă vom exclude total Rusia din toate organizațiile internaționale. Rusia este membră a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, e o superputere cu bombe nucleare și așa mai departe, atunci ar trebui să încercăm cumva să găsim o cale să negociem cu ea.”
La conferința de săptămâna trecută au participat experți din Marea Britanie, Ucraina, România, Germania, Estonia, Finlanda, Georgia, Norvegia, Turcia, Israel, Armenia şi Austria. Conferinţa a fost parte a proiectului “Cercetare interdisciplinară a geopoliticii Rusiei în Marea Neagră şi Oceanul Arctic”, finanţat prin mecanismul SEE (Spatiul Economic European), 2014-2021.
Santinela.net a fost partener media la acest eveniment.
