Pe Facebook circulă o captură de ecran care nu are cum să nu atragă atenția. Titlul din publicația Adevărul.ro afirmă că dacii ar fi fost “primii colonizatori în Anglia”, iar articolul găsit rapid la o căutare pe Google are până și o imagine cu o hartă pe care este marcat traseul presupușilor coloniști.
În realitate, o glumă de 1 aprilie
Păcăleala de 1 Aprilie din site-ul Adevărul.ro
Articolul, publicat pe 30 martie după 11 noaptea, s-a dorit a fi o glumă de 1 aprilie. Cu toate astea, dintr-o serie de motive pe care le găsiți mai jos, are toate șansele să fi propagat fără intenție o informație falsă. Celor care nu au obiceiul să citească decât titlurile știrilor și celor care nu au răbdare să ajungă cu lectura până la capăt, acolo unde apare și textul care explică farsa, articolul e foarte posibil să le fi dat impresia că este vorba de o știre reală.
Care este pericolul?
În definitiv, a fost doar o glumă de 1 aprilie, și încă una foarte bine făcută.
- Facebook nu distribuie un material doar în ziua în care este publicat. În social media materialele se propagă timp de mai multe zile. O mulțime de oameni au văzut captura de ecran la câteva zile după ziua păcălelilor.
- Materialul este foarte amplu și oamenii arareori citesc articolele până la capăt. Mulți au părăsit site-ul după un scroll sau două, poate cu ideea că “presa nu mai e ce a fost” sau cu aceea, mai periculoasă, că dacii chiar ar fi fost primii pe pământul britanic.
- Pentru că Facebook tinde să îngroape postările cu linkuri, oamenii preferă să dea capturi de ecran. Pentru că Facebook adesea nu preia și textul postării originale, captura de ecran circulă fără context, iar în lipsa contextului, oamenii rămân cu ceea ce le spune titlul. Degeaba se explică apoi totul în articol.
- Puțini au timp să stea să verifice tot ce văd pe net. Mulți cred, pur și simplu, ceea ce li se pare plauzibil, conform cu propriile valori și nivelul de cultură. În mod cert, orice istoric a râs cu hohote când a văzut, dar, pentru un român obișnuit, căruia i s-a tot spus încă din școală și apoi pe toate gardurile mai mult sau mai puțin șubrede ale internetului că dacii au fost alfa și omega în spațiul danubiano-pontic, titlul păcălelii de 1 aprilie din Adevărul a venit ca o confirmare în plus. Lor nici prin cap nu le-a trecut că au de-a face cu o glumă.
Explicația de la finalul articolului-păcăleală de 1 aprilie din Adevărul
Cât de simplă este propagarea unui neadevăr
La prima vedere, articolul are toate premisele să pară corect și documentat.
- Apare într-o publicație serioasă.
- Este lung, ca orice material despre acest tip de subiecte.
- Citează surse.
- Oferă informații detaliate și explicații care par legate.
- Curge firesc.
De ce este periculos așa ceva sau mai degrabă de ce așa ceva pare în acest moment mult mai plauzibil decât ar fi părut în urmă cu 30 de ani, când oricine, dacă ar fi auzit că dacii au colonizat Marea Britanie, ar fi râs și ar fi recunoscut imediat neadevărul?
Sau, ca să aducem în discuție și alt exemplu, ce rău face o imagine generată de AI cu o statuie care nu există, în mod fals atribuită pe Facebook unui sculptor italian?
Satuie care nu există, generată de AI – fals descoperit online de Radu Oltean
Adevărul individual
Secretul dezvoltării incredibile a speciei noastre este felul în care oamenii și-au transmis de obicei între ei informație adevărată, care să-i ajute să supraviețuiască pericolelor și să tragă învățăminte și concluzii. Minciuna a fost întotdeauna privită ca o deviație comportamentală, iar locul imaginației era în jurul focului și, mai târziu, cârciuma satului și propria sufragerie.
Dar acum avem rețelele sociale.
Am ajuns astfel într-un prezent în care oamenii au început să creadă și să propage dezinformare la foc continuu, ceea ce nu doar că nu este nimănui de ajutor, dar este o practică cu atât mai nocivă cu cât ajungem să nu mai considerăm răspândirea falsurilor ca fiind periculoasă. Iar fiecare fals care ajunge să fie crezut generează un “adevăr individual”, o poveste care s-ar propaga în cercuri mici împrejurul persoanei care îl crede, dar care se răspândește ca focul de vegetație pe platforme ca Facebook sau TikTok și ajunge să pară adevăr, dacă este crezută de un număr mare de oameni.
Era post-fake
În acest moment trăim în ceea ce am putea numi “era post-fals”, un prezent al suspiciunii generalizate, al neîncrederii ca punct de plecare pentru orice interacțiune cu orice informație apărută în spațiul public.
În actualul peisaj mediatic presa și-a pierdut credibilitatea, rețelele sociale nu sunt capabile să modereze eficient conținutul, iar propaganda și dezinformarea se fac deja automatizat, cu instrumente care operează cu inteligență artificială și pot genera falsuri apropiate de perfecțiune cu o viteză uluitoare.
De la falsuri inofensive, cum sunt cele cu canapeaua roz și pufoasă în formă de pisică imensă de pluș, până la fraude internaționale de proporții, totul a devenit acum posibil. Acum vedem pe ecranele smart numere necunoscute de telefon, care ne apelează doar pentru a închide și nu știm dacă vor să sunăm înapoi ca să fim suprataxați sau dacă vor doar să verifice că numărul este al cuiva, ca să poată acționa mai târziu. Mâine putem afla cum se folosește clonarea vocii obținute dintr-un astfel de apel telefonic sau a copilului, din clipul pe care l-a pus pe TikTok pentru un proiect școlar, și folosirea ei pentru a speria părintele la telefon că s-a întâmplat o nenorocire și este nevoie urgentă de bani.
Falsuri evidente, falsuri credibile
Acum vedem un clip cu Donald Trump vorbind despre mămăliga cu brânză și e atât de absurd încât ne dăm seama că videoclipul este fabricat, mâine vom auzi un politician vorbind convingător despre ceva ce ar putea fi real, dar nu avem cum să știm dacă este sau nu.
Inteligența artificială nu este în acest moment doar o amenințare la adresa textierilor, a artiștilor plastici și a programatorilor, pe care îi poate lăsa fără obiectul muncii. Această tehnologie este capabilă nu doar să genereze absolut orice imagine doar printr-o descriere textuală a operatorului, ci și să producă inclusiv video care să pară extrem de convingător și asta gratuit sau cu resurse infime, ceea ce înseamnă că obținerea falsurilor a devenit accesibilă oricui.
Astfel, trăim deja într-o realitate în care nu o să mai știm și n-o să mai putem recunoaște ceea ce este adevărat sau ceea ce este trucat. Asta înseamnă că prima reacție la orice vedem sau auzim va fi aceea de neîncredere. Apoi vom simți nevoia să acționăm în consecință, adică să încercăm să căutăm noi înșine sursa sau sursele din care provine informația și să ne străduim să validăm sau nu informația respectivă cu modalitățile proprii. Din păcate însă, a distinge falsul de realitate cu mijloacele de verificare pe care le avem la îndemână devine în majoritatea situațiior imposibil pentru un om obișnuit.
Videoclip fake cu Donald Trump vorbind românește despre… mămăligă. Autor necunoscut.
Din cauza asta, oamenii au început să creadă mai mult ceea ce le spun prietenii și adesea ceea ce afirmă cu abilitate și siguranță de sine gurile vehemente din social media, care se pricep foarte bine să peroreze retoric, folosindu-se, pentru like-uri sau pentru plata cuvenită efortului, de slăbiciunile și fricile oamenilor. Aceștia par că știu ce zic. Par informați și bine intenționați.
În plus, dezamăgiți și de contextul geopolitic, dar și de felul în care deciziile proaste ale celor aflați la putere le influențează viețile de zi cu zi, oamenii au început să fie suspicioși mai ales cu vocile autorității, fie ea cea a statului sau cea științifică.
Iar paranoia asta generală este molipsitoare ca un virus.
Un mediu prielnic pentru indivizii de rea credință
Din păcate, asta înseamnă că fiecare campanie electorală va însemna un tsunami de fake-uri și minciuni prezentate în așa fel încât să pară adevărate și acestea vor fi, din păcate, sprijinite de imagini și videoclipuri generate de inteligență artificială. Conținutul fals nu va putea fi deosebit sau va fi foarte greu deosebit de adevăr, iar asta poate să aibă consecințe dintre cele mai teribile, pentru că, în vreme ce oamenii integri atunci când își fac campanie electorală nu recurg la artificii care le-ar îndoi coloana vertebrală, cei pe care nu îi vrem la putere – narcisici, psihopați, machiavelici și mafioți – nu se vor da în lături de la nimic și vor folosi toate posibilitățile pe care le oferă tehnologiile emergente, fără să aibă nici un fel de ezitare. Iar oamenii vor decide luând în calcul pseudoadevărul propagat de ei.
Democrația funcționează când poporul alege. Dar dacă alegerile au o bază falsă, democrația eșuează.
