SantinelaDojo al presei independente
  • Prima pagină
  • Articole
    • Politică
    • Economie
    • Cultură
    • Media
    • Tehnologie
    • Lifestyle
    • Pastila de insomnie
    • Editorial
  • Cine suntem
    • Echipa editorială
    • Misiune
    • Contact
  • Factcheck
  • Master Class
Santinela
  • Prima pagină
  • Articole
    • Politică
    • Economie
    • Cultură
    • Media
    • Tehnologie
    • Lifestyle
    • Pastila de insomnie
    • Editorial
  • Cine suntem
    • Echipa editorială
    • Misiune
    • Contact
  • Factcheck
  • Master Class

Categorie: Factcheck

Factcheck

Introducere în era fake news

02/02/2022
de Anastasia Cristea
Factcheck

Talentatul domn Costea – toți oamenii unuia ce se vrea Președinte

27/02/2025
de Roxana Dascălu
Factcheck

Fake news: Vehiculele militare americane nu pleacă din România spre Ucraina

06/05/2022
de Anastasia Cristea
Factcheck

Cât de expuși sunt românii la fake news?

28/04/2022
de Anastasia Cristea
Factcheck

Fake news despre prezența unor mercenari români în Ucraina

28/04/2022
de Anastasia Cristea
Factcheck

Fake news: descoperirea cadavrelor în Bucha, Ucraina a fost „înscenată” cu „actori”

22/04/2022
de Anastasia Cristea
Factcheck

Fake news: Tweet CNN despre copiii-soldați care luptă în Ucraina, modificat digital

22/04/2022
de Anastasia Cristea
Factcheck

FAKE NEWS – Crucea Roșie Română NU oprește furnizarea de alimente către Odessa

22/04/2022
de Anastasia Cristea
Factcheck

Fake news – Microcipurile care ar înlocui, pe viitor, certificatele COVID-19

12/04/2022
de Anastasia Cristea
Factcheck

FACTCHECK: Pentagonul nu a spus că Volodymyr Zelensky este vărul lui George Soroș

12/04/2022
de Anastasia Cristea
Factcheck

Fake news – filmări false cu scene de război care ar fi, de fapt, regizate

26/03/2022
de Anastasia Cristea
1 2 3 Înainte

艾A

  • Română
  • English

Categorii

  • Gând de rând
  • Politică
  • Economie
  • Cultură
  • Media
  • Tehnologie
  • Lifestyle
  • Editorial
  • Interviuri

Recomandat

Factcheck

Pastila de insomnie

Despre

Această întrebare a devenit una dintre cele mai grele în zilele noastre. Pornești să răspunzi onest: Suntem un grup de jurnaliști români cu reputație impecabilă, care... și te oprești. Ți-ai adus aminte că toată lumea spune asta, peste tot, online și offline. Toți sunt ziariști cu reputație impecabilă, toți sunt profesioniști desăvârșiți, toți sunt dornici să ajute oamenii în drumul lor anevoios spre informații corecte. Toți se gândesc numai și numai la viitorul acestei țări, acestui continent, acestei planete...

Și atunci, te hotărăști să faci singurul lucru care se poate face, într-adevăr...

Află mai multe

Contact

Trimite-ne un mesaj

Copyright © 2025 Santinela

Acest portal folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experința dvs. de navigare. Apăsând butonul “Accept” sunteți de acord cu folosirea tuturor cookie-urilor. Dacă doriți dezactivarea unora dintre ele, folosiți butonul “Setări”.
SetăriAccept
Setări

Politica de confidențialitate

Acest portal folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experința de navigare. Dintre toate cookie-urile, o parte sunt necesare pentru funcționarea corectă a portalului. O serie de cookie-uri furnizate de către terți ar putea fi folosite pentru a permite analiza și înțelegerea modului în care utilizatorii folosesc portalul, totul într-un mod anonimizat. Acest cookie-uri vor fi folosite numai acordul explicit al utilizatorului, care poate alege oricând să le dezactiveze. În cazul nostru, am mers un pas mai departe și le-am dezactivat automat.
Necesare
Întotdeauna activate
Cookie-urile necesare sunt esențiale pentru funcționarea corectă a portalului. Aceste cookie-uri asigură funcționalitățile de bază, precum și de securitate, în mod anonimizat.
CookieDuratăDescriere
Introducere în era fake newsDacă dezinformarea nu este o manifestare recentă, ci există încă de la dezvoltarea primelor sisteme de scriere, fake news reprezintă un fenomen care a apărut ca o consecință a digitalizării, contestând definițiile tradiționale ale informației. Ce înseamnă, de fapt, știrile false și cum ne afectează? Confruntați cu expunerea la știrile false, psihologii au identificat deja o nouă formă de tulburare mintală: tulburarea informațională, care afectează judecata și reacția la informație, deoarece campaniile de știri fabricate sunt concepute pentru a răspândi neîncrederea și confuzia, exploatând tensiunile etnice, rasiale, politice sau religioase.   Ce este mai contagios, Covid-19 sau fake news-ul? Pandemia de coronavirus a expus vulnerabilitățile fiecărui stat și ale fiecărei organizații. Domeniul comunicării media nu face excepție. Pe măsură ce coronavirusul se răspândește, la fel se întâmplă și cu știrile false și cu teoriile conspirației. Pandemia a declanșat un nou fenomen de „infodemie” sau de „epidemie de informații false”, care se manifestă prin diseminarea unei cantități uriașe de informații neverificate cu privire la diferite aspecte ale bolii, metode de control sau de prevenire și consecințele acesteia, prin intermediul rețelelor sociale, dar și prin intermediul unor instituții media consacrate. Narațiunile de știri false diseminate în spațiul public sunt modelate în jurul naturii fabricate a virusului – a cărui entitate răuvoitoare este fie China, fie Statele Unite, fie Israel, sau a originii virusului – răspândit prin tehnologia Wireless 5G sau prin laboratoarele lui Bill Gates. Narațiuni frecvente vorbesc despre tratamente miraculoase precum vitamina C sau chiar despre produse de curățare a acvariilor cu clor. Știrile false se învârt și în jurul unei conspirații a Big Pharma, care completează mișcările anterioare anti-vaccinare.  

© Pixabay, ID 5205183

To fake or not to fake. That is the question Trebuie să distingem nuanța dintre „fals” și „fabricat”, dintre false și fake. Știrile false din trecut erau produse neintenționat, uneori din cauza ignoranței sau din cauza incompetenței profesionale. În prezent, s-a dezvoltat o componentă manufacturată, termenul de fake news sugerând un artefact, o informație fabricată, construită în scopuri specifice. Știrile fabricate prezintă un fapt inventat sau parțial fals în mod intenționat și în niciun caz din pură întâmplare sau ignoranță a practicilor jurnalistice. Știrile fabricate sunt făcute să arate ca informații veridice, dar nu au funcție informativă. Fake news include elemente ale senzaționalului, își asigură popularitatea într-o mare măsură prin diseminarea sa pe internet, spațiul în care a și fost creat. Presupusa sa valoare de adevăr poate fi invalidată prin revelarea unor informații corecte și verificate.   Cum recunoaștem fake news-urile?
  • Să luăm în considerare sursa – Putem investiga site-ul, misiunea și informațiile sale de contact.
  • Să citim printre rânduri - Titlurile pot fi cu iz senzaționalist (clickbait) în efortul de a obține vizualizări. Putem să ne întrebăm care este sensul real al știrii și relevanța ei.
  • Să verificăm autorul – Putem face o căutare rapidă a autorului. Sunt ei credibili? Sunt reali?
  • Există aceeași știre în mai multe locuri ? – Putem să căutăm. Putem să stabilim dacă informațiile oferite susțin într-adevăr povestea.
  • Să verificăm data știrii - Repostarea știrilor vechi nu înseamnă că sunt relevante pentru evenimentele curente.
  • Este o glumă/ un pamflet? - Dacă este prea ciudat, ar putea fi satiră. Putem să cercetăm site-ul și autorul pentru a fi siguri.
  • Să întrebăm experții – Putem să consultăm un site de verificare a faptelor pentru a ne asigura că știrea nu a fost deja dezmințită.
cookielawinfo-checkbox-analytics11 luniFolosit pentru a stoca acordul sau refuzul utilizatorilor pentru cookie-urile statistice.
cookielawinfo-checkbox-functional11 luniFolosit pentru a stoca acordul sau refuzul utilizatorilor pentru cookie-urile funcționale.
cookielawinfo-checkbox-necessary11 luniFolosit pentru a stoca acordul sau refuzul utilizatorilor pentru cookie-urile necesare.
cookielawinfo-checkbox-performance11 luniFolosit pentru a stoca acordul sau refuzul utilizatorilor pentru cookie-urile de performanță.
viewed_cookie_policy11 luniFolosit pentru a verifica dacă utilizatorii sunt sau nu de acord cu folosirea cookie-urilor. Nu stochează date personale.
Funcționale
Cookie-urile funcționale ajută la efectuarea anumitor operațiuni precum publicarea informațiilor de pe portal pe rețele de socializare, colectarea de feedback sau alte servicii furnizate de către terți.
CookieDuratăDescriere
Introducere în era fake newsDacă dezinformarea nu este o manifestare recentă, ci există încă de la dezvoltarea primelor sisteme de scriere, fake news reprezintă un fenomen care a apărut ca o consecință a digitalizării, contestând definițiile tradiționale ale informației. Ce înseamnă, de fapt, știrile false și cum ne afectează? Confruntați cu expunerea la știrile false, psihologii au identificat deja o nouă formă de tulburare mintală: tulburarea informațională, care afectează judecata și reacția la informație, deoarece campaniile de știri fabricate sunt concepute pentru a răspândi neîncrederea și confuzia, exploatând tensiunile etnice, rasiale, politice sau religioase.   Ce este mai contagios, Covid-19 sau fake news-ul? Pandemia de coronavirus a expus vulnerabilitățile fiecărui stat și ale fiecărei organizații. Domeniul comunicării media nu face excepție. Pe măsură ce coronavirusul se răspândește, la fel se întâmplă și cu știrile false și cu teoriile conspirației. Pandemia a declanșat un nou fenomen de „infodemie” sau de „epidemie de informații false”, care se manifestă prin diseminarea unei cantități uriașe de informații neverificate cu privire la diferite aspecte ale bolii, metode de control sau de prevenire și consecințele acesteia, prin intermediul rețelelor sociale, dar și prin intermediul unor instituții media consacrate. Narațiunile de știri false diseminate în spațiul public sunt modelate în jurul naturii fabricate a virusului – a cărui entitate răuvoitoare este fie China, fie Statele Unite, fie Israel, sau a originii virusului – răspândit prin tehnologia Wireless 5G sau prin laboratoarele lui Bill Gates. Narațiuni frecvente vorbesc despre tratamente miraculoase precum vitamina C sau chiar despre produse de curățare a acvariilor cu clor. Știrile false se învârt și în jurul unei conspirații a Big Pharma, care completează mișcările anterioare anti-vaccinare.  

© Pixabay, ID 5205183

To fake or not to fake. That is the question Trebuie să distingem nuanța dintre „fals” și „fabricat”, dintre false și fake. Știrile false din trecut erau produse neintenționat, uneori din cauza ignoranței sau din cauza incompetenței profesionale. În prezent, s-a dezvoltat o componentă manufacturată, termenul de fake news sugerând un artefact, o informație fabricată, construită în scopuri specifice. Știrile fabricate prezintă un fapt inventat sau parțial fals în mod intenționat și în niciun caz din pură întâmplare sau ignoranță a practicilor jurnalistice. Știrile fabricate sunt făcute să arate ca informații veridice, dar nu au funcție informativă. Fake news include elemente ale senzaționalului, își asigură popularitatea într-o mare măsură prin diseminarea sa pe internet, spațiul în care a și fost creat. Presupusa sa valoare de adevăr poate fi invalidată prin revelarea unor informații corecte și verificate.   Cum recunoaștem fake news-urile?
  • Să luăm în considerare sursa – Putem investiga site-ul, misiunea și informațiile sale de contact.
  • Să citim printre rânduri - Titlurile pot fi cu iz senzaționalist (clickbait) în efortul de a obține vizualizări. Putem să ne întrebăm care este sensul real al știrii și relevanța ei.
  • Să verificăm autorul – Putem face o căutare rapidă a autorului. Sunt ei credibili? Sunt reali?
  • Există aceeași știre în mai multe locuri ? – Putem să căutăm. Putem să stabilim dacă informațiile oferite susțin într-adevăr povestea.
  • Să verificăm data știrii - Repostarea știrilor vechi nu înseamnă că sunt relevante pentru evenimentele curente.
  • Este o glumă/ un pamflet? - Dacă este prea ciudat, ar putea fi satiră. Putem să cercetăm site-ul și autorul pentru a fi siguri.
  • Să întrebăm experții – Putem să consultăm un site de verificare a faptelor pentru a ne asigura că știrea nu a fost deja dezmințită.
De performanță
Aceste cookie-uri sunt folosite pentru analiza și înțelegerea principarilor indicatori de performanță ai portalului și au ca scop furnizarea unei mai bune experiențe de navigare.
CookieDuratăDescriere
Introducere în era fake newsDacă dezinformarea nu este o manifestare recentă, ci există încă de la dezvoltarea primelor sisteme de scriere, fake news reprezintă un fenomen care a apărut ca o consecință a digitalizării, contestând definițiile tradiționale ale informației. Ce înseamnă, de fapt, știrile false și cum ne afectează? Confruntați cu expunerea la știrile false, psihologii au identificat deja o nouă formă de tulburare mintală: tulburarea informațională, care afectează judecata și reacția la informație, deoarece campaniile de știri fabricate sunt concepute pentru a răspândi neîncrederea și confuzia, exploatând tensiunile etnice, rasiale, politice sau religioase.   Ce este mai contagios, Covid-19 sau fake news-ul? Pandemia de coronavirus a expus vulnerabilitățile fiecărui stat și ale fiecărei organizații. Domeniul comunicării media nu face excepție. Pe măsură ce coronavirusul se răspândește, la fel se întâmplă și cu știrile false și cu teoriile conspirației. Pandemia a declanșat un nou fenomen de „infodemie” sau de „epidemie de informații false”, care se manifestă prin diseminarea unei cantități uriașe de informații neverificate cu privire la diferite aspecte ale bolii, metode de control sau de prevenire și consecințele acesteia, prin intermediul rețelelor sociale, dar și prin intermediul unor instituții media consacrate. Narațiunile de știri false diseminate în spațiul public sunt modelate în jurul naturii fabricate a virusului – a cărui entitate răuvoitoare este fie China, fie Statele Unite, fie Israel, sau a originii virusului – răspândit prin tehnologia Wireless 5G sau prin laboratoarele lui Bill Gates. Narațiuni frecvente vorbesc despre tratamente miraculoase precum vitamina C sau chiar despre produse de curățare a acvariilor cu clor. Știrile false se învârt și în jurul unei conspirații a Big Pharma, care completează mișcările anterioare anti-vaccinare.  

© Pixabay, ID 5205183

To fake or not to fake. That is the question Trebuie să distingem nuanța dintre „fals” și „fabricat”, dintre false și fake. Știrile false din trecut erau produse neintenționat, uneori din cauza ignoranței sau din cauza incompetenței profesionale. În prezent, s-a dezvoltat o componentă manufacturată, termenul de fake news sugerând un artefact, o informație fabricată, construită în scopuri specifice. Știrile fabricate prezintă un fapt inventat sau parțial fals în mod intenționat și în niciun caz din pură întâmplare sau ignoranță a practicilor jurnalistice. Știrile fabricate sunt făcute să arate ca informații veridice, dar nu au funcție informativă. Fake news include elemente ale senzaționalului, își asigură popularitatea într-o mare măsură prin diseminarea sa pe internet, spațiul în care a și fost creat. Presupusa sa valoare de adevăr poate fi invalidată prin revelarea unor informații corecte și verificate.   Cum recunoaștem fake news-urile?
  • Să luăm în considerare sursa – Putem investiga site-ul, misiunea și informațiile sale de contact.
  • Să citim printre rânduri - Titlurile pot fi cu iz senzaționalist (clickbait) în efortul de a obține vizualizări. Putem să ne întrebăm care este sensul real al știrii și relevanța ei.
  • Să verificăm autorul – Putem face o căutare rapidă a autorului. Sunt ei credibili? Sunt reali?
  • Există aceeași știre în mai multe locuri ? – Putem să căutăm. Putem să stabilim dacă informațiile oferite susțin într-adevăr povestea.
  • Să verificăm data știrii - Repostarea știrilor vechi nu înseamnă că sunt relevante pentru evenimentele curente.
  • Este o glumă/ un pamflet? - Dacă este prea ciudat, ar putea fi satiră. Putem să cercetăm site-ul și autorul pentru a fi siguri.
  • Să întrebăm experții – Putem să consultăm un site de verificare a faptelor pentru a ne asigura că știrea nu a fost deja dezmințită.
Statistice
Aceste cookie-uri sunt folosite pentru a înțelege modul în care vizitatorii interacționează cu portalul, furnizând informații despre numărul total al acestora, cum au ajuns la portal, coeficientul bounce, etc.
CookieDuratăDescriere
Introducere în era fake newsDacă dezinformarea nu este o manifestare recentă, ci există încă de la dezvoltarea primelor sisteme de scriere, fake news reprezintă un fenomen care a apărut ca o consecință a digitalizării, contestând definițiile tradiționale ale informației. Ce înseamnă, de fapt, știrile false și cum ne afectează? Confruntați cu expunerea la știrile false, psihologii au identificat deja o nouă formă de tulburare mintală: tulburarea informațională, care afectează judecata și reacția la informație, deoarece campaniile de știri fabricate sunt concepute pentru a răspândi neîncrederea și confuzia, exploatând tensiunile etnice, rasiale, politice sau religioase.   Ce este mai contagios, Covid-19 sau fake news-ul? Pandemia de coronavirus a expus vulnerabilitățile fiecărui stat și ale fiecărei organizații. Domeniul comunicării media nu face excepție. Pe măsură ce coronavirusul se răspândește, la fel se întâmplă și cu știrile false și cu teoriile conspirației. Pandemia a declanșat un nou fenomen de „infodemie” sau de „epidemie de informații false”, care se manifestă prin diseminarea unei cantități uriașe de informații neverificate cu privire la diferite aspecte ale bolii, metode de control sau de prevenire și consecințele acesteia, prin intermediul rețelelor sociale, dar și prin intermediul unor instituții media consacrate. Narațiunile de știri false diseminate în spațiul public sunt modelate în jurul naturii fabricate a virusului – a cărui entitate răuvoitoare este fie China, fie Statele Unite, fie Israel, sau a originii virusului – răspândit prin tehnologia Wireless 5G sau prin laboratoarele lui Bill Gates. Narațiuni frecvente vorbesc despre tratamente miraculoase precum vitamina C sau chiar despre produse de curățare a acvariilor cu clor. Știrile false se învârt și în jurul unei conspirații a Big Pharma, care completează mișcările anterioare anti-vaccinare.  

© Pixabay, ID 5205183

To fake or not to fake. That is the question Trebuie să distingem nuanța dintre „fals” și „fabricat”, dintre false și fake. Știrile false din trecut erau produse neintenționat, uneori din cauza ignoranței sau din cauza incompetenței profesionale. În prezent, s-a dezvoltat o componentă manufacturată, termenul de fake news sugerând un artefact, o informație fabricată, construită în scopuri specifice. Știrile fabricate prezintă un fapt inventat sau parțial fals în mod intenționat și în niciun caz din pură întâmplare sau ignoranță a practicilor jurnalistice. Știrile fabricate sunt făcute să arate ca informații veridice, dar nu au funcție informativă. Fake news include elemente ale senzaționalului, își asigură popularitatea într-o mare măsură prin diseminarea sa pe internet, spațiul în care a și fost creat. Presupusa sa valoare de adevăr poate fi invalidată prin revelarea unor informații corecte și verificate.   Cum recunoaștem fake news-urile?
  • Să luăm în considerare sursa – Putem investiga site-ul, misiunea și informațiile sale de contact.
  • Să citim printre rânduri - Titlurile pot fi cu iz senzaționalist (clickbait) în efortul de a obține vizualizări. Putem să ne întrebăm care este sensul real al știrii și relevanța ei.
  • Să verificăm autorul – Putem face o căutare rapidă a autorului. Sunt ei credibili? Sunt reali?
  • Există aceeași știre în mai multe locuri ? – Putem să căutăm. Putem să stabilim dacă informațiile oferite susțin într-adevăr povestea.
  • Să verificăm data știrii - Repostarea știrilor vechi nu înseamnă că sunt relevante pentru evenimentele curente.
  • Este o glumă/ un pamflet? - Dacă este prea ciudat, ar putea fi satiră. Putem să cercetăm site-ul și autorul pentru a fi siguri.
  • Să întrebăm experții – Putem să consultăm un site de verificare a faptelor pentru a ne asigura că știrea nu a fost deja dezmințită.
Publicitare
Cookie-urile publicitare sunt utilizate pentru a servi vizitatorilor reclame și campanii de marketing relevante.
CookieDuratăDescriere
Introducere în era fake newsDacă dezinformarea nu este o manifestare recentă, ci există încă de la dezvoltarea primelor sisteme de scriere, fake news reprezintă un fenomen care a apărut ca o consecință a digitalizării, contestând definițiile tradiționale ale informației. Ce înseamnă, de fapt, știrile false și cum ne afectează? Confruntați cu expunerea la știrile false, psihologii au identificat deja o nouă formă de tulburare mintală: tulburarea informațională, care afectează judecata și reacția la informație, deoarece campaniile de știri fabricate sunt concepute pentru a răspândi neîncrederea și confuzia, exploatând tensiunile etnice, rasiale, politice sau religioase.   Ce este mai contagios, Covid-19 sau fake news-ul? Pandemia de coronavirus a expus vulnerabilitățile fiecărui stat și ale fiecărei organizații. Domeniul comunicării media nu face excepție. Pe măsură ce coronavirusul se răspândește, la fel se întâmplă și cu știrile false și cu teoriile conspirației. Pandemia a declanșat un nou fenomen de „infodemie” sau de „epidemie de informații false”, care se manifestă prin diseminarea unei cantități uriașe de informații neverificate cu privire la diferite aspecte ale bolii, metode de control sau de prevenire și consecințele acesteia, prin intermediul rețelelor sociale, dar și prin intermediul unor instituții media consacrate. Narațiunile de știri false diseminate în spațiul public sunt modelate în jurul naturii fabricate a virusului – a cărui entitate răuvoitoare este fie China, fie Statele Unite, fie Israel, sau a originii virusului – răspândit prin tehnologia Wireless 5G sau prin laboratoarele lui Bill Gates. Narațiuni frecvente vorbesc despre tratamente miraculoase precum vitamina C sau chiar despre produse de curățare a acvariilor cu clor. Știrile false se învârt și în jurul unei conspirații a Big Pharma, care completează mișcările anterioare anti-vaccinare.  

© Pixabay, ID 5205183

To fake or not to fake. That is the question Trebuie să distingem nuanța dintre „fals” și „fabricat”, dintre false și fake. Știrile false din trecut erau produse neintenționat, uneori din cauza ignoranței sau din cauza incompetenței profesionale. În prezent, s-a dezvoltat o componentă manufacturată, termenul de fake news sugerând un artefact, o informație fabricată, construită în scopuri specifice. Știrile fabricate prezintă un fapt inventat sau parțial fals în mod intenționat și în niciun caz din pură întâmplare sau ignoranță a practicilor jurnalistice. Știrile fabricate sunt făcute să arate ca informații veridice, dar nu au funcție informativă. Fake news include elemente ale senzaționalului, își asigură popularitatea într-o mare măsură prin diseminarea sa pe internet, spațiul în care a și fost creat. Presupusa sa valoare de adevăr poate fi invalidată prin revelarea unor informații corecte și verificate.   Cum recunoaștem fake news-urile?
  • Să luăm în considerare sursa – Putem investiga site-ul, misiunea și informațiile sale de contact.
  • Să citim printre rânduri - Titlurile pot fi cu iz senzaționalist (clickbait) în efortul de a obține vizualizări. Putem să ne întrebăm care este sensul real al știrii și relevanța ei.
  • Să verificăm autorul – Putem face o căutare rapidă a autorului. Sunt ei credibili? Sunt reali?
  • Există aceeași știre în mai multe locuri ? – Putem să căutăm. Putem să stabilim dacă informațiile oferite susțin într-adevăr povestea.
  • Să verificăm data știrii - Repostarea știrilor vechi nu înseamnă că sunt relevante pentru evenimentele curente.
  • Este o glumă/ un pamflet? - Dacă este prea ciudat, ar putea fi satiră. Putem să cercetăm site-ul și autorul pentru a fi siguri.
  • Să întrebăm experții – Putem să consultăm un site de verificare a faptelor pentru a ne asigura că știrea nu a fost deja dezmințită.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ

Multilingual WordPress with WPML